Autonomia Ținutului Secuiesc, din nou în Parlament
Președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, a declarat că proiectul de lege privind acordarea autonomiei teritoriale Ţinutului Secuiesc, respins în decembrie de Parlamentul României, va fi reintrodus după alegerile parlamentare programate la sfârșitul acestui an.
El spune, într-un comunicat de presă de miercuri, că este nevoie de o perioadă de timp de patru ani între depuneri. Este luat în calcul ciclul electoral.
„Ţinând cont de ciclul alegerilor parlamentare, putem spune că înaintarea o dată la patru ani a proiectului de lege este firească și necesară. Compoziţia legislativului se schimbă în timp, iar secuii nu își pot permite să priveze nici măcar un singur legiuitor român de posibilitatea de a cunoaşte proiectul de lege cu privire la acordarea de autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc”, a declarat Izsák.
Proiectul de trebuie să fie însoțit de evenimente majore
El a adăugat că fiecare nouă depunere a proiectului ar trebui să fie însoțită de:
- evenimente majore la nivel național și internațional
- manifestații în masă
- forumuri publice
- campanii diplomatice și de presă
Președintele CNS a subliniat că sprijinul public și discursurile parlamentarilor români sunt esențiale pentru succesul proiectului.
Balázs Izsák a mai declarat că este o așteptare firească față de cei care îi reprezintă în parlamentul român să sprijine succesul proiectului de lege prin discursuri publice. El spune că acest lucru trebuie să aibă loc cu toate mijloacele pe care le au la dispoziție.
”Este o aşteptare firească faţă de cei care ne reprezintă în parlamentul român să sprijine succesul proiectului de lege prin discursuri publice şi cu toate mijloacele pe care le au la dispoziţie”, a mai declarat Balázs Izsák.
Lupta pentru autonomie, comparată cu exemple europene
În fața criticii, Izsák a comparat lupta pentru autonomie cu alte exemple europene, menționând că Tirolul de Sud a avut nevoie de cincizeci de ani pentru a obține autonomia.
Scoția a luptat timp de trei sute de ani, iar Catalonia a așteptat până în 1978 pentru a-și câștiga autonomia sub stăpânirea spaniolă din 1714.
În ceea ce privește respingerile anterioare ale proiectului, Izsák a contestat avizele Consiliului Legislativ din Parlamentul României, denunțându-le ca fiind „nici pe departe convingătoare”.
El a acuzat:
- contradicții
- erori materiale și interpretări cu rea-credință în documente
- falsificări de documente internaționale
El recunoaște că nivelul intelectual al legislativului român poate îmbunătăți condițiile dezbaterii. Totuși, Izsák a menționat că proiectul de lege nu va fi trimis pentru dezbatere parlamentară.
Cu toate acestea, el îndeamnă la continuarea luptei și folosirea oricărei oportunități pentru a face cunoscute argumentele și dorințele comunității.
”Ceea ce putem spera este ca în primă etapă să se îmbunătăţească nivelul intelectual al legislativului român, ceea ce nu înseamnă însă că acesta va deveni mai tolerant şi va accepta de bunăvoie statutul de autonomie. Condiţiile dezbaterii se îmbunătăţesc, iar acest lucru este, de asemenea, în interesul nostru! Deşi proiectul de lege nu va fi trimis spre dezbatere parlamentară, cu toate acestea contraargumentele sunt unele oferite în scris şi sunt publice, astfel că pot fi infirmate, iar aceste lucruri pot fi transmise Consiliului Legislativ, precum şi tuturor membrilor legislativului, ceea ce am şi făcut. Cadrul dezbaterii este gândit foarte restrâns, însă este o oportunitate de care ne-am folosit şi ne vom folosi”, se arată în comunicatul preşedintelui CNS.
