Aproape două sute de locuri vacante din administraţia centrală îşi aşteaptă ocupanţii. Salariile mici şi sistemul anevoios de angajare, dar şi de promovare îi descurajează pe tineri să-şi înceapă cariera ca funcţionari publici în ministere.

Unul din trei angajaţi ai Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA) acuză promovarea pe bază de pile din cadrul instituţiei, iar o treime dintre ei se plâng de nivelul salarizării, arată un studiu realizat în această vară de Direcţia Generală Anticorupţie.

„Un factor general de nemotivare îl reprezintă nivelul scăzut de salarizare şi faptul că nu se acordă tichete de masă“, spun reprezentanţii biroului de presă din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDR). În plus, adaugă ei, „angajaţii suferă de lipsă de recunoaştere din partea celor din afara sistemului, nu sunt apreciaţi atunci când depun eforturi şi se confruntă, în general, cu imaginea negativă a „funcţionarului public“. Salariul brut maxim al unui referent de specialitate, de exemplu, este, potrivit Ordonanţei nr. 6/2007, de 1.507 lei.

Pentru a putea accede la această funcţie, angajatul trebuie să aibă studii superioare, dar şi câţiva ani de experienţă. Făcând o paralelă cu mediul privat, acelaşi angajat ar câştiga această sumă pe o funcţie de debutant într-un call center.

76-7946-06oskar45.jpgNu la fel stau lucrurile cu angajaţii cu funcţii de conducere. Astfel, un secretar general are un salariu de 4.000 de lei, la care se adaugă însă o serie de alte beneficii. „Cunoaştem salariul de bază, nu veniturile. Iar diferenţa este dată de o plajă foarte generoasă de sporuri, în jur de 15“, spune Elena Iorga, coordonator programe în cadrul Institutului de Politici Publice. Între acestea, sporul de vechime (25% pentru experienţă de minimum 20 de ani), salariul de merit, „pe care îl primeşte orice angajat la final de an, indiferent de merite“, sporul de uniformă sau cel de antenă, de exemplu: „în cazul în care deasupra clădirii instituţiei se află o antenă, este considerată «poluantă» şi angajatul primeşte o primă“. Potrivit Elenei Iorga, se discută de trei ani ca aceste venituri să fie integrate în salariul lunar, „dar există încă o rezistenţă în rândul funcţionarilor“. Totuşi, principala sursă de venit de până acum a angajaţilor cu rang superior din ministere, participarea la consiliile de administraţie sau în adunările generale ale acţionarilor diverselor companii aflate în coordonarea ministerelor, a fost eliminată la finalul lui septembrie a.c. „Chiar şi în aceste condiţii, există cazuri în care un funcţionar poate avea venituri lunare de 2,5 ori mai mari decât salariul de bază“, spune reprezentanta IPP.

Promovarea nu se face în funcţie de merite

Nu numai factorul financiar îi descurajează pe tineri să lucreze într-un birou ministerial. În acest moment, cel mai important criteriu de promovare în cadrul unei asemenea instituţii este cel al vechimii, iar urcarea în ierarhie se face, teoretic, o dată la doi ani. „Chiar dacă îndeplineşti această condiţie, trebuie să se creeze un post în organigramă, ceea ce nu prea se întâmplă. Aşa că singura şansă este să speri să se pensioneze cel la al cărui post tânjeşti“, explică Elena Iorga.

Dacă veniturile nu îi pot mulţumi pe funcţionarii din ministere, există totuşi metode pe care direcţiile de resurse umane le pot aplica pentru a-i convinge, măcar pentru o vreme, să nu părăsească barca. Din datele furnizate de MADR, de exemplu, cele mai frecvente metode sunt „salariul de merit, în valoare de 15% din salariul de bază, prima de vacanţă, creşterea salariului, prin reducerea în mod excepţional a vechimii minime necesare de la doi ani la un an, al 13-lea salariu şi plata cursurilor de perfecţionare profesională“.

Întrucât majoritatea acestor stimulente este rezervată angajaţilor cu experienţă, tinerii aflaţi pe poziţii de debutant nu au acces la ele. „La cum arată acum lucrurile, ministerele vor deveni din ce în ce mai neatrăgătoare pentru tineri, mai ales pentru cei valoroşi, care au nenumărate opţiuni în mediul privat“, consideră Elena Iorga. De altfel, „Barometrul funcţiei publice în România“, realizat de IPP în urmă cu doi ani, arată că media de vârstă a angajaţilor din ministere este de circa 40 de ani. 

Te-ar putea interesa și: