Tradițiile de Paște pentru Elena și Nicolae Ceaușescu. Obiceiurile despre care românii nu știau în comunism

Nicolae și Elena Ceaușescu nu sărbătoreau Paștele în mod religios, ci îl transformaseră într-o zi obișnuită, cu mese fastuoase și activități recreative. Evitau biserica, postul și urările tradiționale, preferând voleiul și jocurile de societate. Istoricul Lavinia Betea oferă detalii despre modul neconvențional în care cuplul prezidențial marca această sărbătoare.

Cum petreceau Nicolae și Elena Ceaușescu Paștele: fără biserică, dar cu mese îmbelșugate și volei la Snagov

Nicolae și Elena Ceaușescu nu acordau Paștelui o semnificație religioasă, preferând să trateze această sărbătoare ca pe o zi obișnuită. În prima parte a zilei se odihneau și se bucurau de preparate tradiționale, iar în a doua parte a zilei își reluau activitățile de muncă.

Deși mesele lor de Paște erau foarte bogate și includeau ouă roșii, miel și cozonac, bucate găsite mai rar pe masa multor români în perioada anilor ’80, obiceiurile celor doi se îndepărtau de cele religioase.

Nu mergeau la biserică, nu posteau și nici nu rosteau urarea tradițională „Hristos a înviat!”. În schimb, își petreceau timpul jucând volei, șeptică sau șah, iar femeile din anturajul lor se angajau în discuții informale.

Istoricul Lavinia Betea, autoare a mai multor lucrări despre viața Ceaușeștilor, a explicat pentru Gândul că, în perioada Paștelui, liderii comuniști se retrăgeau la Snagov, iar întreaga suită de demnitari îi urma, fără a avea posibilitatea de a-și organiza un program propriu sau de a se întâlni în alte grupuri.

Aceasta a precizat că respectul față de tradiție se manifesta doar în ceea ce privește meniul sărbătoresc.

„Dacă ei se deplasau acolo, implicit și ceilalți demnitari cu soțiile urmau traseul tovarășilor. Îi țineau permanent sub ochi, pentru a nu-și face un alt program sau să se întâlnească într-un «grup fracționist».

Programul comun era același – mese, volei, șeptic, șah pentru bărbați, plus bârfă pentru femei. Respectau tradiția doar la ceea ce puneau pe masă într-o asemenea sărbătoare. Consumau miel, cozonac, aveau și ouă roșii”, a afirmat Lavinia Betea.

După ce a primit diagnosticul de diabet, regimul dictatorului a devenit mult mai strict

După diagnosticarea lui Nicolae Ceaușescu cu diabet, regimul alimentar al cuplului a devenit mai strict. Lavinia Betea a subliniat că, deși bucătarii angajați erau extrem de pricepuți, menajera Suzana Andreiaș – aflată în serviciul familiei încă din anii ’60 – gătea frecvent pentru aceștia.

Tot ea era responsabilă cu prepararea cozonacului în ziua de Paște. Potrivit istoricului, pentru un gurmand regimul alimentar al celor doi nu ar fi fost atractiv, însă din perspectiva unei diete sănătoase, putea fi apreciat.

„Bucătarii nu puteau fi decât vârfuri în profesia lor. Le gătea însă și menajera, Suzana Andreiaș pe care o aveau de la începutul anilor ’60.

Exceptând talentul bucătarilor, ca gurmand nu cred că ți-ai dori regimul lor. Ca adept al hranei sănătoase, da”, a mai indicat istoricul.

În ceea ce o privește pe Zoia Ceaușescu, fiica liderilor comuniști, aceasta ar fi trecut printr-o perioadă de criză religioasă, în timpul căreia s-a botezat, a ținut post și a încercat să învețe activități gospodărești, însă nu a rămas multă vreme în acea stare, după cum a menționat scriitoarea.