Declarațiile au fost făcute în emisiunea unei televiziuni, unde Betea a răspuns nostalgicilor după epoca lui Nicolae Ceaușescu și a relatat realitățile sociale din acea perioadă.
Regimul Ceaușescu transforma ziua de 25 decembrie într-o zi obișnuită de muncă
Istoricul a subliniat că pentru majoritatea oamenilor din România socialistă, 25 decembrie nu avea natura unei sărbători festive, ci era tratată ca o zi de lucru obișnuită.
„Puțină lume se gândește că, de fapt, ziua de Crăciun era zi obișnuită de muncă. Acest lucru nu se știe”, a afirmat Betea, accentuând caracterul comun al acestei zile în epoca respectivă.
În context, Betea a explicat că zilele lucrătoare includeau și sâmbăta, iar prezența la locul de muncă era, în mod formal, obligatorie.
„Nu se lucra, de fapt, dar prezența era obligatorie”, a spus istoricul, adăugând că, pentru a evita conflictele, mulți angajați pur și simplu veneau la serviciu și își petreceau timpul într-un mod mai puțin formal.
În ceea ce privește tradițiile familiale din anii comunismului, Betea a menționat că ideea unei mese tradiționale de Crăciun era aproape inexistentă pentru majoritatea populației.
„Am fost deseori întrebată cum era masa tradițională de Crăciun în anii comunismului. Păi, nu era nicio masă de Crăciun în anii comunismului”, a declarat ea, explicând că, în mod normal, familiile erau la muncă, iar excepția o făceau doar vârstnicii.
Istoricul a mai povestit despre un moment semnificativ din 1968, când studenții au încercat să colinde în stradă, ceea ce a generat o reacție dură din partea autorităților de atunci. Această întâmplare a contribuit, în opinia ei, la schimbarea percepției oficiale privind sărbătorile și vacanțele.
Comentariile Laviniei Betea revin în discuție într‑un context în care unele segmente ale societății românești reflectă asupra istoriei recente și asupra modului în care tradițiile, inclusiv cele legate de Crăciun, au evoluat în deceniile post‑comuniste.
Lavinia Betea a mai menționat că atmosfera de sărbătoare era restrânsă chiar și în interiorul familiei.
„Chiar și acasă, oamenii nu se puteau bucura pe deplin de Crăciun. Aveau grijă să respecte regulile și să nu atragă atenția autorităților”, a explicat istoricul, subliniind tensiunea permanentă din viața de zi cu zi.
În opinia istoricului, această situație contrastează puternic cu modul în care românii sărbătoresc Crăciunul astăzi.
„Este important să înțelegem contextul istoric și să vedem cât de mult s-a schimbat viața oamenilor în ultimele decenii. Crăciunul a redevenit o sărbătoare a familiei și a tradițiilor”, a concluzionat Betea.
