Acolo unde a fost rost de câştiguri bune pentru bănci, nu a fost loc şi pentru românul cu ceva resurse puse deoparte. Trendul ascendent semnificativ din piaţa titlurilor de stat româneşti a trecut pe lângă investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti. Randamentele au fost şi de 14%, în contextul stricării canalului dobânzilor la intervenţia BNR contra „atacului speculativ“ din octombrie 2008, apoi au fost de 8%, au staţionat mult în zona 6-7%. O ofertă de obligaţiuni guvernamentale pentru populaţie nu s-a realizat nici când dobânzile au fost 5% şi nici când au fost 3-4%.

Într-un volum de 100 milioane lei, prima emisiune a Trezoreriei, cu valoare nominală de 1.000 de lei, accesibilă micului investitor, este programată să intre în piaţă în această săptămână la o dobândă între 1,75% şi 2,15% în funcţie de plasarea ordinelor de subscriere. Pare a fi o sosire „la spartul târgului“ pe Bursă, în contextul în care, nu mai departe de săptămâna trecută, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spunea că se opreşte din coborârea ratei de dobândă. Dacă acest lucru se confirmă, înseamnă că investitorii de retail îşi pot începe achiziţiile de titluri de stat pe maxime, adică de acolo de unde nu se pot decât devaloriza.

„Dobânda e foarte scăzută“, ne-a declarat blogger-ul bursier Traian Stan, care îşi aminteşte că atunci când a fost parte într-o delegaţie a Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) la secretarul de stat Enache Jiru se punea problema unui randament de 3-4%, corespondent cu realitatea de atunci a pieţei. „Rata cuponului e foarte mică pentru perioada actuală şi pentru perspectivele pe care le avem“, a spus, într-un interviu telefonic pentru revista Capital, analistul financiar Călin Rechea, care are îndoileli că nivelul de 2% anual ar urma să acopere inflaţia pe care o să o avem în răstimpul de până la scadenţa din iunie 2017. Pentru cine cumpără titluri în valoare de 1.000 de lei, la maturitate, cei 40 de lei câştig ar putea să reprezinte mai puţin decât pierderea de putere de cumpărare reală rezultată din scumpiri, avertizează acesta.

Ce înseamnă 2%?

Dacă va avea succes emisiunea din această lună nu va fi ultima, ciclicitatea operaţiunilor urmând să fie trimestrială, conform Guvernului care demonstrează că vrea să dea un caracter de permanenţă programului, de vreme ce a găsit şi un nume pentru acesta: „Fidelis“. Publicitatea de piaţă cu testarea încrederii în Executiv nu a fost tocmai inspirată, având în vedere că, în aceeaşi perioadă, a fost un scandal care l-a implicat pe primul ministru Victor Ponta, spune Stan. El a adăugat că oamenii preferă să-şi ţină banii pentru oportunităţi de plasament mai remunerative, cum ar fi listările pe segmentul AeRO de la BVB în pieţele externe. „Un investitor experimentat poate face 2% în câteva zile în acţiuni româneşti sau mizând pe un avans începând din toamnă al indicelui german DAX“, ne-a mai declarat bloggerul bursier.

Un experiment… cu sau fără ciobanul din vârful muntelui

Deocamdată, Finanţele Publice doar sondează interesul pieţei şi chiar oficialii instituţiei caracterizează emisiunea ca fiind un „test“. Ştefan Nanu, directorul Trezoreriei, spune că lansarea acestui produs nu reprezintă o necesitate pentru statul român care obţine lesne finanţarea de la bănci în licitaţiile periodice. Este o deschidere a Guvernului faţă de o solicitare din societate, în ultimii ani, dar mai cu seamă în 2014, venind scrisori şi petiţii din aproape toate judeţele ţării. Aparent există dezavantajul fragmentării cererii, însă acesta ar urma să fie compensat de apariţia unui investitor cu un alt tip de comportament decât cel instituţional.

Răspunzând la o întrebare a noastră, Nanu a afirmat că nu exclude ca în viitor valoarea nominală să fie încă şi mai mică pentru ca, pe de o parte să fie mai lichide în piaţa secundară şi, pe de altă parte, să poată fi cumpărate chiar şi de oamenii de la ţară.

Călin Rechea nu este convins că aceste instrumente financiare vor ajunge chiar la „ciobanul din vârful muntelui“ şi caracterizează, de asemenea, emisiunea actuală drept „un experiment“. „Nu cred că este cineva la Finanţe care chiar să pretindă că din asta se se finanţează statul român“, ne-a declarat el, amintind că 100 milioane lei nu înseamnă nimic din punctul de vedere al magnitudinii pentru o piaţă al cărei total de emisiuni programat pentru anul în curs este de 40 miliarde lei.

Care este riscul ca investitorii să fie frustraţi

Şeful Trezoreriei spune clar că succesul ofertei va fi dat nu atât de nivelul de suprasubscriere, cât de dispersia titlurilor. Aşa se explică şi de ce alocarea va favoriza îndestularea investitorilor care realizează plasamente în tranşa primară în care pot fi subscrise până la 50 de titluri.

Volumul este prea mic pentru a vorbi despre o „descărcare“ sau o distribuţie „în capul“ micilor investitori care vin doar la dobânzile strivite, după festinul băncilor la randamente consistente. S-ar putea să fie numai o intenţie bună care vine doar prea târziu. Un senior broker cu care am vorbit şi care şi-a exprimat dorinţa de a-şi păstra anonimatul tocmai pentru că a colaborat cu statul la ofertele publice ne-a spus că „este cel mai prost moment ales“ pentru derularea ofertei. În opinia sa, este incalificabil ca după ce despre acest tip de produs s-a discutat de ani şi ani de zile, el să intre în piaţă pe un minim al dobânzilor şi la un nivel de unde acestea mai degrabă nu pot decât să crească.

Cine cumpără acum, ne-a explicat el, ar putea resimţi un dublu impact: primul este acela că valoarea de tranzacţionare a acestor titluri pe Bursă are şanse mari să scadă şi, al doilea, că în piaţă va vedea titluri mai remunerative decât cele în care el şi-a blocat banii. „Participi în cel mai prost moment şi asta îţi dă sentimentul că nu ai fost protejat“, a declarat brokerul, care crede că Guvernul ar fi trebuit să fie mai atent sub acest aspect, cu atât mai mult că spunea că vizează şi categorii mai largi de oameni care dispun de resurse. „Se prezumă că ai grijă de ei. Crează produsul când e eficient, nu când e ineficient!“, a adăugat acesta, avertizând că sunt şanse ca o evoluţie negativă în piaţă să creeze frustrări în rândul celor care participă la ofertă.

Oamenii economisesc din greu acolo unde băncile doar apasă un buton

Investitorul care chiar vine cu bani de acasă trebuie să fie recompensat mai bine decât băncile, consideră Rechea. Argumentul său este că pentru bănci titlurile de stat au şi altă utilizare: pot face în baza lor operaţiuni repo cu alte instituţii de credit sau pot accesa lichiditate de la banca centrală. În plus, este şi o diferenţă în ceea ce priveşte provenienţa banului. În cazul băncii, numai se apasă un buton şi sunt creaţi banii cu care se cumpără titlurile de stat, în timp ce oamenii chiar trebuie să depună eforturi ca să îi economisească, spune Rechea, el însuşi fost analist finanicar într-o bancă.

Stimulentele lipsesc pentru brokerii de la Bursă

Dobânzile joase scot din joc industria de brokeraj românească. „La 2% cam ce plajă de comisioane trebuie să perceapă un intermediar pentru a fi la pragul de rentabilitate?!“, ridică problema brokerul cu care am discutat. El nu poate pune mai mult de 0,1% sau 0,2% comision pentru ca să nu-i mănânce ceva din bruma de randament investitorului. Băncile din sindicatul de intermediere îşi pot permite să promoveze costuri zero pentru cei care subscriu întrucât ele au câştig din comisionul de succes al ofertei.

Titlurile de stat pentru populaţiei vin ca urmare a unei doleanţe vechi a investitorilor, însă prea târziu, când randamentul este atât de mic, încât comisioanele apar ca prohibitive pentru orice lichiditate în piaţa secundară a acestor instrumente. Acum, singurul lucru prin care lumea bursieră mai poate promova aceste titluri este calitatea lor de a fi sigure. Şi în anul 2008 s-a simţit nevoia existenţei unui instrument care să poarte siguranţa unui sistem şi care să fie garantat, prin contrast cu depozitele la bănci care pot să dea faliment, ne-a mai spus brokerul.

Dacă tot a venit în cel mai prost moment, măcar să fie păstrat de acum încolo

Atât el, cât şi ceilalţi interlocutori ai noştri spun că, măcar de acum încolo, dacă tot a venit în zona de minime pe dobânzi, programul ar trebui păstrat şi pe mai departe. Rechea se gândeşte la o suplimentare la 200-300 milioane lei a emisiunilor următoare, iar Traian Stan spune că sunt investitori care – la fel ca şi statul – doar testează cu prilejul actualei oferte, urmând să vină cu ceva mai mulţi bani la exerciţiile de piaţă ulterioare._

Ofertă văzută de la punctele de subscriere

Ar fi putut cumpăra titluri de stat ciobanul din vârful muntelui? Dacă ar fi coborât la oraş, cu siguranţă. Am testat la 15 puncte de subscriere felul în care investitorul ar fi fost ghidat de personalul celor trei bănci de intermediere şi impresia este pozitivă. Achiziţia ar fi fost facilă, informarea fiind bună. La sucursalele şi agenţiile vizitate din Bucureşti (şase ale BCR, cinci ale BRD Groupe Société Générale şi patru ale Raiffeisen Bank) am putut primi rapid date privind termenul-limită al perioadei de subscriere, valoarea nominală a unui titlu sau randamentul propus de Trezorerie.

Singurul element la care au fost încurcături în câteva cazuri era răspunsul la întrebarea dacă putem face virament direct din altă bancă în contul colector al ofertei.

Totuşi în cea mai mare parte, indicaţiile ne-au fost date corect şi chiar ni s-a furnizat contul IBAN al contului colector. Într-o serie de agenţii ni s-a indicat unde putem găsi prospectul de ofertă sau chiar acesta ne-a fost înmânat tipărit. De la un sediu BCR unde am lăsat numărul de telefon am primit înapoi un apel prompt pentru ni se comunica detalii despre cum putem subscrie. Doar în sediile BRD am văzut elemente de afişaj vizibile privind oferta de titluri de stat şi tot acolo am găsit şi o persoană care era familiară şi cu denumirea programului: „Aaa.. Fidelis“.

Din pulsul luat la nivelul punctelor de subscriere au fost plasate ordine de cumpărare în multe cazuri deşi chiar şi joi erau agenţii unde nimeni nu completase vreun formular. La sediul din 13 Septembrie a Raiffeisen, spre exemplu, nu venise nimeni, însă acesta fiind primul pe portalul băncii (cu datele de contact vizibile), au fost primite numeroase telefoane de la oameni care se interesau de titlurile de stat. La o sucursală a unuia dintre intermediari am tras cu ochiul şi am văzut că dosarul avea aproape 20 de subscrieri deja realizate marţi. „Chiar a fost cerere. Au făcut o treabă bună“, ne-a spus una dintre persoanele de la bancă.

Te-ar putea interesa și: