Micile organizatii ale tinerilor din tara au putine fonduri si oportunitati accesibile de finantare, de aceea sprijinul autoritatilor este indispensabil.
„Am colaborat cu Primaria destul de bine. Suntem o organizatie relativ noua, si pana acum nu ne-am lovit de dificultati foarte mari. Tocmai se desfasoara un proiect axat pe rezolvarea unor probleme comunitare, in care sunt implicate mai multe organizatii si autoritatile locale. Teoretic, Primaria este deschisa la colaborare. Desigur, nu intotdeauna acest lucru se si intampla. Dar in ultima vreme lucrurile merg destul de bine, probabil si din cauza faptului ca legile ii obliga la transparenta”, spune Dan Lucan, vicepresedinte al Organizatiei Tineretului Liber din Botosani. „Autoritatile locale sunt deschise la colaborare cand este vorba despre un proiect punctual. Daca in schimb ceri sprijin material, ca de exemplu un sediu, este mai greu”, spune Maria Bavmgarten, presedintele Asociatiei Protin din Cluj-Napoca. „Chiar acum am inceput un proiect social care trateaza problema gastilor de cartier, pentru care este necesara implicarea Consiliului local. Se poate spune ca au fost receptivi la idee”, adauga Maria Bavmgarten.
Parteneriatele cu autoritatile locale sunt o conditie care se regaseste din ce in ce mai des in programele de finantare pentru ONG-uri, nationale sau europene. Finantatorii impun practic ca sectorul nonguvernamental si administratia locala sa lucreze impreuna pentru rezolvarea problemelor comunitare si sociale. Fundatia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc face parte dintre institutiile finantatoare in domeniul mediului, lucrand cu organizatii din 33 de judete. „Proiectele pe care le selectam trebuie sa includa si primariile. Organizatiile care realizeaza proiecte se confrunta cu doua situatii, cand vine vorba de colaborare. Autoritatile centrale sunt foarte putin receptive si deschise. La nivel local, in majoritatea cazurilor, sunt receptive numai daca ONG-ul este destul de cunoscut pentru a prezenta incredere”, explica Laszlo Potozky, directorul fundatiei. „Ideea parteneriatului nu este asa roz cum pare. Multe probleme nu sunt vizibile pentru ca organizatiile de tineret nu au, in general, resurse proprii si depind de cele pe care le obtin de la autoritati sau alte institutii locale. Organizatiile sunt de multe ori fortate sa „colaboreze” cu autoritatile, chiar daca din asta nu obtin suficiente avantaje”, spune Dragos Dehelean, presedintele asociatiei de comunicare Ethos.
Cu privire la obligatia autoritatilor de a fi cooperante pentru rezolvarea problemelor tinerilor, exista un document care traseaza regulile jocului. Este vorba despre „Carta alba a tineretului european”, de care foarte putini au habar. Aici se gasesc enumerate drepturile tinerilor, pe care ei le pot cere in mod legitim. Unul dintre cele mai importante aspecte se refera la implicarea efectiva a acestora in deciziile care se adopta la nivel local si care ii privesc. „Carta alba” va face subiectul unor dezbateri deschise in cadrul „Zilelor tineretului european”, eveniment care va avea loc la inceputul lunii viitoare.