Timișoara, un centru medical de referință în vestul României. Alexandru Rogobete: Până în 2028 va fi dat în folosință Institutul Regional de Oncologie
SURSA FOTO: Inquam Photos, Mălina Norocea – Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete
Ministerul Sănătății propune reorganizarea spitalelor din Timișoara prin consorții între unitățile medicale, pentru eficientizarea costurilor și creșterea calității serviciilor, în timp ce Institutul Regional de Oncologie va fi construit cu finanțare din Programul Operațional Sănătate, termenul de finalizare fiind prelungit până în 2028. Proiectele vizează comasarea secțiilor de chirurgie și dotarea cu echipamente moderne, oferind pacienților din vestul țării acces la tratamente oncologice și servicii medicale integrate.
Ministerul Sănătății propune consorții între spitale pentru eficientizarea serviciilor
Timișoara ar putea intra într-o etapă de reorganizare a sistemului sanitar public prin consorții între spitale, propusă de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Scopul inițiativei este eficientizarea costurilor și creșterea calității serviciilor medicale, prin comasarea unor secții și optimizarea resurselor.
”Eu voi spune, cred că pentru a treia oară în spaţiul public, că recomand autorităţilor locale din Timişoara, din judeţ, să realizeze acele consorţii administrative între unităţile sanitare. Este extrem de important ca aceste consorţii să fie realizate, pentru că ele duc, pe de o parte, la eficientizarea costurilor, pe de altă parte duc la eficientizarea modului în care se oferă serviciile medicale pentru locuitorii judeţului Timiş. Aici mă refer la comasarea Spitalului Judeţean cu Spitalul Municipal, de ce nu cu Institutul de Boli Cardiovasculare şi sigur că lista poate continua”, a declarat Alexandru Rogobete, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Timişoara.
Ministrul a explicat că municipiul are mai multe secții de chirurgie în diferite spitale, cu un grad de ocupare scăzut, ceea ce duce la o gestionare ineficientă a resurselor.
”Cred că orgolile dintre instituţii trebuie să înceteze atunci când discutăm despre servicii eficiente pentru pentru cetăţeni, pentru că este complet inutil, din punct de vedere administrativ, ca în Timişoara, într-o localitate, să existe şase secţii de chirurgie generală în diferite spitale, pentru că ele nu sunt eficiente. Gradul de ocupare nu este mare, nu este ridicat nici într-un spital, nici în celălalt. Gândiţi-vă ce ar însemna ca prin comasarea acestor instituţii să se realizeze, de exemplu, un departament de chirurgie cu mai multe paturi, în care resursa umană, în care resursa materială, în care bugetul până la urmă se concentrează şi, de ce nu, dă şansa realizării unor departamente de excelenţă pentru anumite patologii şi evident că se evită această concurenţă între spitalele publice care de fapt nu duce la nimic bun”, a mai declarat Rogobete.

Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, s-a declarat un susținător al acestei inițiative, dar a atras atenția că administrația Primăriei Timișoara este mai rigidă și trebuie convinsă prin dialog. Simonis subliniază că scopul nu este cine numește managerii sau șefii de secții, ci oferirea de servicii medicale de calitate timișorenilor.
”Vreau să menţionez faptul că sunt cel mai mare susţinător sau printre cei mai mari alături de dumneavoastră. a comaserii spitalor, a înfiinţării unui consorţiu care se însemne management unitar, centralizat, echilibrat, organizat şi investiţii logice, coerente, nu haotice, nu în concurenţă şi nu împărţite cum se întâmplă astăzi. Abordarea mea însă e una diferită. Ne referim la Primăria Timişoara, a cărei administraţie e mai rigidă atunci când îi spui public propunerele. Abordarea mea este să încercăm să-i convingem, să nu-i aricim şi să încercam să găsim o formulă de dialog şi să accepte, nepunându-le în faţă lucrurile cumva forţat. În sensul acesta încerc să fiu echilibrat, în schimb consider că e extrem de important să nu mai conteze cine numeşte managerul, cine numeşte şefii de secţii, cine cumpără aparatura medicală. Important este să oferim servicii medicale de calitate”, a declarat Alfred Simonis.
Managerii spitalelor susțin comasarea
Și conducerea spitalelor locale susține ideea consorțiilor. Dorel Săndesc, managerul Spitalului Județean Timișoara, a afirmat că unificarea unităților sanitare nu trebuie percepută ca o „absorbție” între spitale, ci ca o colaborare eficientă pentru pacienți.
”Sunt şi eu pentru această abordare modernă, actuală a unificării, comasării spitalelor. La urma urmei pe cetăţeni nu-i interesează ce scrie pe frontispiciul unui spital (…) Nu vrem să absorbim, să se creeze impresia că spitalul judeţean a înghiţit celălalt spital. Putem să facem un institut regional de urgenţă sau să-l numim oricum, un spital metropolitan. Nu, ideea nu este cine pe cine înghite aici, ci să ne unim forţele”, a declarat Dorel Săndesc.
Avantajele comasării și consorțiilor medicale:
-
Eficientizarea costurilor prin centralizarea resurselor umane și materiale.
-
Creșterea calității serviciilor medicale, prin departamente mai bine dotate și specializate.
-
Eliminarea concurenței inutile între spitalele publice din același oraș.
-
Posibilitatea dezvoltării unor centre de excelență pentru patologii complexe.
România va avea un centru medical de referință în zona de vest a țării
Timișoara va deveni un centru medical de referință în vestul României prin construirea Institutului Regional de Oncologie (IROT), proiect care beneficiază de finanțare europeană prin Programul Operațional Sănătate. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că mutarea finanțării de pe PNRR pe noul program va permite continuarea proiectului fără întreruperi și prelungirea termenului de finalizare de la 2026 la 2028.
”Astăzi au avut loc ultimele detalii tehnice pentru mutarea efectivă a finanţării Institutului Regional de Oncologie din Timişoara (IROT) din PNRR în noul program de finanţare, programul operaţional Sănătate, tot fonduri europene nereambursabile, acordul de parteneriat prin care Ministerul Sănăţăţii împreună cu Consiliul Judeţean şi unitatea de implementare reprezentată de Compania Naţională de Investiţii vor continua faza a doi a proiectului”, a declarat, sâmbătă, Alexandru Rogobete, într-o conferinţă de presă la Timişoara.
Institutul va deservi regiunea de vest a țării și va include:
-
250 de paturi pentru spitalizare de zi și ambulatoriu;
-
Bloc operator și secție de terapie intensivă;
-
Centre de diagnostic avansat: laborator analize, imagistică, endoscopie, explorări funcționale;
-
Laboratoare specializate: radioterapie, medicină nucleară, transplant medular, afereza celule stem;
-
Centru de urgențe oncologice pentru intervenții rapide;
-
Spații de cercetare și educație medicală: săli multifuncționale, săli de prezentări practice, birouri pentru cercetători.
”Acest proiect a beneficiat de două surse de finanţare. Prin PNRR s-a finanţat demolarea şi proiectarea, iar prin Programul Operaţional Sănătate, faza a doua, se va finanţa construcţia efectivă şi dotarea cu echipamente medicale. Un alt avantaj al transferului către o altă sursă de finanţare este că termenul de implementare se mută din anul 2026 către anul 2028. Practic până la finalul anului 2028, Institutul Regional de Oncologie din Timişoara, singurul institut de oncologie din această regiune, va trebui dat în folosinţă”, a declarat Rogobete.
Avantajele proiectului și impactul regional:
- Acces rapid la tratamente oncologice moderne pentru pacienții din vestul României.
- Reducerea deplasărilor lungi către alte centre din țară.
- Îmbunătățirea calității serviciilor medicale prin infrastructură modernă și echipamente de ultimă generație.
- Dezvoltarea cercetării și educației medicale în domeniul oncologiei.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





