După o uşoară creştere în 2011 şi una mai robustă de 7,1% în 2012 (până la 15,5 milioane de unităţi), vânzările de maşini noi în China au crescut puternic în 2013, cu o rată anuală de peste 15%.

Echipa PwC Autofacts anticipează o creştere de 53% din 2013 până în 2020 a vânzărilor de maşini noi, ajungând la 29,6 milioane de vehicule uşoare – ceea ce echivalează cu 10,3 milioane de unități suplimentare. O creştere de o asemenea magnitudine este posibilă doar în China, ţara cu cea mai numeroasăpopulaţie, mulţi dintre chinezi urmând a cumpăra un autoturism pentru prima oară. Producătorii auto chinezi vor fi primii beneficiari ai acestei creşteri, însă în aceeași măsură vor profita şi producătorii japonezi, coreeni, dar şi cei europeni şi americani.

În timp ce piaţa auto asiatică este în plină expansiune, cea europeană se confruntă cu un exces de capacitate de producţie. Analiza echipei Autofacts a PwC arată că 13 fabrici auto din Europa, care au capacitate minimă de 100.000 de automobile pe an,funcţionează la sub 50% din capacitate – mult sub pragul de profitabilitate de 75-80%. Aceastase traduce într-o capacitate de producţie excedentară de aproximativ 2 milioane de unităţi, afectând în mod negativ structura costurilor de producţie.

Chiar dacă cererea auto ar înregistra o revenire puternică la nivel european, nu e nicio îndoială că Europa – şi în special Europa de Vest – este o piaţă saturată, iar capacitatea de producţie ar trebui ajustată. Unii producători auto au închis deja fabrici –ceea ce a generat reacţii negative din partea angajaţilor şi a sindicatelor. Altă strategie de ajustare a fost, în mod paradoxal, mutarea unor linii de producţie înapoi în Europa. Este vorba de clasica strategie „construieşte acolo unde vinzi”.PwC Autofacts se aşteaptă ca până la sfârşitul acestui deceniu, capacitatea de producţie a fabricilor rămase în Europa să ajungă din nou la nivelul mediu de 80%.  

“O tendinţă cheie în industrie este ‚construieşte acolo unde vinzi’. Producătorii auto continuă să stea cu ochii pe piaţa chineză unde vânzările şi asamblările sunt preconizate să crească până la aproximativ 30 milioane de unităţi în 2020. Preferinţele consumatorilor sunt diferite în fiecare piaţă, iar producătorii construiesc unităţi care să satisfacă aceste cereri. Nivelul de personalizare variază de la piaţă la piaţă şi afectează costul de producţie” a declarat Ionuţ Simion, TaxPartner, lider al echipei de servicii specializate în industria auto, PwC Romania.

Analiza PwC estimează că există 400 de mii de miliarde de variante posibile de echipare, motorizare şi personalizare oferite la un vehiculgermantipic de clasă medie, în comparaţie cu doar 1.500 de variaţiuni oferite la un vehicul comparabil pe piaţa chineză.

“Planificarea este esenţială pentru producătorii auto. În timp ce solicitările pentru diferite modele şi variante sunt într-o continuă schimbare, producătorii auto au nevoie de furnizori care să fie capabili să livreze modulele şi componentele comandate la timp. Iar producătorii de echipamente originale (OEM) ar trebuie să fie capabili să producă propriile lor versiuni personalizate dacă e  nevoie. Acest lucru înseamnă linii de asamblare flexibile, în mod ideal, cele care pot produce diferite tipuri de vehicule” a adăugat Ionuţ Simion.

În plus, ciclurile mai scurte de producţie creează alte provocări, cum ar fi creșterea nevoii de a modifica procesele de producție. Aceasta înseamnă că este important să existe planificare din timp pentru generaţiile viitoare de automobile şi să se aibă în vedere un nivel ridicat de standardizare în platforme și arhitectura vehiculelor.

Din 2007 până în 2012, înmatriculările de maşini noi au scăzut în toată Europa– dar au fost diferenţe mari de amplitudine a scăderii. Piaţa germană a scăzut cu aproximativ 2%. În acelaşi timp, piaţa din Grecia a scăzut cu 80%, iar cea din Portugalia cu 53%. În acelaşi timp piaţa spaniolă a scăzut cu 57%, iar cea italiană cu 44%. Chiar dacă scăderea pieţei franceze de 8% pare modestă prin comparaţie, declinul total din aceste trei pieţe (Franţa, Italia şi Spania) a fost de 2,1 milioane de unităţi, faţă de scăderea de doar 60.000 de unităţi din Germania.

Aceste diferenţe explică în mare măsură evoluţiile diferite aleproducătorilor auto europeni, cei francezi şi italieni suferind mai mult din cauza scăderii abrupte a pieţelor de origine decât cei germani. Un alt dezavantaj a fost expunerea redusă a producătorilor din Franţa şi Italia pe cele mai dinamicepieţe auto din ultimii ani – SUA şi China.