Teamă printre pensionari! Declaraţiile Guvernului despre producerea unui colaps în sistemul public de pensii îi afectează grav

FNPR solicită Guvernului să explice dacă are în vedere adoptarea unor măsuri pentru creşterea locurilor de muncă, cu scopul majorării numărului de contributori la bugetele de asigurări sociale, se precizează în comunicat.

“Recentele declaraţii ameninţătoare ale primului-ministru al Guvernului şi ale ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale privind producerea unui colaps în sistemul public de pensii – ceea ce justifică, se înţelege, adoptarea unor măsuri care să împiedice acest dezastru – au provocat nelinişte şi teamă. Consiliul Naţional al Federaţiei, reunit ad-hoc, propune Guvernului să facă cunoscute public dacă alături de îngheţarea pensiilor şi elaborarea unei noi legi pentru sistemul public de pensii vor fi luate şi măsuri pentru creşterea numărului locurilor de muncă în economia naţională, ceea ce ar însemna sporirea numărului plătitorilor de contribuţii de asigurări sociale”, spun reprezentanţii FNPR.

Organizaţia pensionarilor întreabă Guvernul dacă fondurile de pensii administrate privat sunt şi ele în colaps, aşa cum se discută despre fondul public de pensii.

Consiliul Naţional al FNPR aminteşte că fondul pentru plata pensiilor din sistemul public este constituit în proporţie de peste 85% din contribuţiile de asigurări sociale, plătite din veniturile lor de cei 6 milioane de salariaţi existenţi în România.

Federaţia Naţională a Pensionarilor din România subliniază că din fondul naţional de pensii publice s-au plătit anul trecut următoarele categorii de pensii:

  • pensii datorate unui număr de 3.650.000 de pensionari pentru limită de vârstă;
  • pensii anticipate pentru 106.000 de pensionari;
  • pensii pentru 435.000 de pensionari de invaliditate, din care 200.000 au dreptul de a munci;
  • pensii de urmaş pentru 466.745 de persoane.

Subvenția fondului de pensii

FNPR atrage atenţia asupra faptului că subvenţia fondului de pensii publice din bani de la buget este mărită din cauza practicii ANAF de a stinge datoriile companiilor la bugetul de asigurări sociale prin alte căi decât prin încasare.

“Dacă datoriile unităţilor economice la bugetul de asigurări sociale – 10 miliarde lei în 2020 – nu ar fi fost stinse de ANAF pe alte căi decât încasări şi, de asemenea, dacă Fondul pentru plata pensiilor din sistemul public nu s-ar fi diminuat în 2020 cu 12 miliarde de lei transferate pentru Pilonul II de pensii, subvenţia de la bugetul general al tării pentru bugetul de asigurări sociale ar fi fost mai mică (în ţările membre ale UE este o practică comună subvenţionarea bugetului de asigurări sociale)”, se menţionează în comunicat.