FEDBET demontează acuzațiile lui Dominic Fritz
Federaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România (FEDBET) reacționează ferm la afirmațiile președintelui interimar al USR, Dominic Fritz, potrivit căruia organizatorii de jocuri de noroc ar beneficia de o „scutire ridicolă de la plata TVA”. Reprezentanții industriei califică aceste declarații drept eronate și lipsite de o înțelegere corectă a regimului fiscal aplicabil acestui sector.
„Aplicarea mecanismului convenţional al TVA organizatorilor de jocuri de noroc este imposibil, întrucât aceştia îşi pot determina venitul realizat abia după ce distribuie premiile cuvenite participanţilor.
În al doilea rând, organizatorii de jocuri de noroc NU sunt scutiţi ca atare de la plata TVA, ci, practic, din considerentul anterior menţionat, în baza art. 135 din Directiva U.E. 2006/112/CE, mecanismul convenţional al TVA este înlocuit în cazul organizatorilor de jocuri de noroc cu un mecanism alternativ – aplicarea taxei de autorizare, fără drept de deducere şi în cuantum mai are decât TVA, de 21% din venitul realizat.
În al treilea rând, domeniul jocurilor de noroc nu numai că nu beneficiază de un regim preferenţial, ci este unul dintre cele mai drastic taxate domenii economice din România, un organizator de jocuri de noroc plătind impozite şi taxe anuale cu aproximativ 400% mai mari decât un operator economic comun”, au transmis cei de la FEDBET.
Într-un comunicat transmis public, FEDBET transmite că industria jocurilor de noroc se confruntă cu un regim fiscal deosebit de sever, fără a beneficia de tratament preferențial, organizatorii din acest sector ajungând să achite impozite și taxe anuale de până la patru ori mai mari decât cele plătite de un operator economic obișnuit.
TVA convențional nu se poate aplica în jocurile de noroc
Organizația explică faptul că mecanismul clasic de TVA este inaplicabil în industria jocurilor de noroc, în principal din cauza naturii specifice a tranzacțiilor. Spre deosebire de comerțul obișnuit, unde TVA se aplică unui preț clar al produsului sau serviciului, în cazul jocurilor de noroc „consumatorul (jucătorul) nu plăteşte contravaloarea unui serviciu prestat direct de organizator, ci o miză în schimbul unei şanse de a câştiga”.
„În cazul jocurilor de noroc, consumatorul (jucătorul) nu plăteşte contravaloarea unui serviciu prestat direct de organizator, ci o miză în schimbul unei şanse de a câştiga, valoarea serviciului nefiind clară şi direct proporţională cu miza în sensul tradiţional.
La momentul încasării mizei, prestatorul nu poate elibera un bon fiscal pe care să specifice (i) venitul său final, rezultat din prestarea serviciului (acesta poate rămâne identic cu miza jucată, se poate diminua sau poate fi negativ, în funcţie de câştigul jucătorului) şi, prin urmare, nici (ii) TVA, în lipsa unei baze de impunere determinate în cadrul acelei tranzacţii individuale (i.e., venitul prestatorului).
Această concluzie a fost reţinută în repetate rânduri şi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”, afirmă reprezentanţii FEDBET.
FEDBET subliniază că, la momentul colectării mizei, organizatorul nu poate determina exact venitul său final și, prin urmare, nu poate aplica TVA într-o manieră convențională. În acest context, România, asemenea altor state membre UE, aplică un regim alternativ de taxare, prevăzut de art. 135 din Directiva UE 2006/112/CE: o taxă de autorizare în cuantum de 21% din venitul realizat, mai mare decât cota standard de TVA și fără drept de deducere.
Povară fiscală semnificativă, risc de migrare către piața neagră
Reprezentanții industriei susțin că, dincolo de taxa de autorizare, organizatorii de jocuri de noroc suportă cheltuieli administrative fără a putea deduce TVA-ul aferent, inclusiv pentru autoturisme, echipamente IT sau chirii. Astfel, costurile nerecuperabile sporesc suplimentar presiunea fiscală.
„Dreptul U.E. interzice aplicarea mecanismului convenţional de aplicare a TVA în domeniul jocurilor de noroc, dar lasă posibilitatea statelor de a aplica un mecanism alternativ”, mai spun ei, invocând Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, care prevede explicit că statele membre scutesc jocurile de noroc de la aplicarea mecanismului convenţional al TVA, însă art. 401 din aceeaşi Directivă permite acestora să menţină sau să introducă mecanisme de taxare alternative, specifice organizatorilor de jocuri de noroc, în România existând taxa de autorizare”, afirmă reprezentanţii FEDBET
Mai mult, FEDBET avertizează că impunerea unor taxe suplimentare asupra unui sector deja suprataxat riscă să aibă un efect contrar celui dorit de autorități: „contractarea şi mai puternică a pieţei de jocuri de noroc legale, scăderea veniturilor generate la bugetul de stat, dezvoltarea speculativă a pieţei negre, vulnerabilizarea jucătorilor şi finanţarea economiei subterane”.
„Taxa de autorizare nu numai că este mai mare decât TVA (21% din venitul realizat), dar, spre deosebire de TVA, aceasta nu este deductibilă. În plus, spre deosebire de cvasi-totalitatea operatorilor economici, conform legii, toate cheltuielile administrative asociate desfăşurării activităţii operaţionale de jocuri de noroc nu beneficiază de dreptul de deducere a TVA, fiind suportate integral de către organizatori.
Cu alte cuvinte, costuri precum TVA-ul aplicabil achiziţiilor de autoturisme, echipamente IT, chiria etc reprezintă o cheltuială nerecuperabilă, care contribuie suplimentar la povara fiscală a acestor operatori”, argumentează FEDBET.
Diferență de 400% la taxare
Pentru a ilustra disproporția fiscală, federația a realizat o simulare comparativă între două societăți cu venituri anuale egale, de 2 milioane de euro – una din domeniul IT și una din domeniul jocurilor de noroc online. Concluzia: societatea din industria jocurilor de noroc plătește taxe de aproximativ 400% mai mari decât cea din domeniul IT.
„Însumând toate aceste taxe suplimentare, ajungem la concluzia că organizatorii de jocuri de noroc, nu doar că nu beneficiază de un regim fiscal preferenţial, ci este unul dintre cele mai drastic taxate domenii economice din România”, transmite Federaţia.
Este oferit exemplul a două societăţi care activează exclusiv în mediul online, una specializată în servicii IT, cealaltă în organizarea de jocuri de noroc, fiecare cu venituri anuale de 2 milioane de euro. Comparativ, compania din domeniul jocurilor de noroc ajunge să suporte o povară fiscală de aproximativ patru ori mai mare decât cea din sectorul IT.
„Această diferenţă se explică prin faptul că, spre deosebire de majoritatea industriilor, care au beneficiat în decursul ultimilor ani de o stabilitate în domeniul fiscal, industria jocurilor de noroc, deşi a fost suprataxată inclusiv anterior acestor ani prin raportare la majoritatea industriilor, a făcut obiectul mai multor creşteri succesive de taxe, precum şi a unor măsuri dure de restrângere a activităţii precum interzicerea desfăşurării activităţii în localităţi având mai puţin de 15.000 de locuitori.
În urma acestor măsuri, piaţa jocurilor de noroc legală a suferit o contractare semnificativă, lucru evidenţiat şi în rapoartele INS, şi a devenit mult mai puţin atractivă pentru clienţi din punct de vedere al premiilor puse în joc.
Aceştia au migrat masiv în piaţa neagră, unde organizatorii nelicenţiaţi îşi permit acordarea unor premii mult mai mari având în vedere că nu plătesc niciun fel de impozite şi taxe, iar jucătorii nu pot beneficia de niciun fel de protecţie din partea statului”, afirmă FEDBET.
