Deși discutată încă din 2022, măsura a fost amânată pe fondul inflației și instabilității economice post-pandemie, dar și din cauza anilor electorali 2024-2025. Acum însă, lucrurile intră în linie dreaptă odată cu aprobarea Pachetului de măsuri fiscale nr. 1, promovat de guvernul condus de Ilie Bolojan.
Românii vor plăti impozite mai mari pentru case, terenuri și mașini
Această reformă este parte a angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în componenta de reformă fiscală. Uniunea Europeană cere o actualizare a valorii impozabile a proprietăților astfel încât taxarea să reflecte valoarea de piață reală. Scopul este de a crește veniturile la bugetele locale, reducând dependența de bugetul central și eliminând distorsiunile fiscale existente, potrivit unui articol realizat de Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România.
„Vorba din popor spune că un necaz nu vine niciodată singur. Și se adeverește, iată, mai mult ca oricând, exact acolo unde doare: la impozitele și taxele pe care contribuabilul trebuie să le plătească statului. Oarecum ne obișnuisem în ultima perioadă cu avalanșa de creșteri ale unor taxe, „pachete” legislative numărate (suntem deja la numărul 3!), dar mai avem încă ceva despre care se vorbește mai puțin decât ar trebui”, a explicat Alex Milcev.
Două aspecte esențiale definesc această reformă. Pe de o parte, se vor modifica intervalele de impunere prin eliminarea plafonului maxim. Se vor păstra doar pragurile minime: 0,1% pentru proprietăți rezidențiale, 0,5% pentru cele nerezidențiale și 0,4% pentru clădirile agricole. Autoritățile locale vor avea flexibilitatea de a ajusta taxele fără aprobări suplimentare de la nivel central. Pe de altă parte, se va schimba baza de calcul a impozitului, care va reflecta valoarea reală de piață a proprietăților, înlocuind actualele metodologii care nu corespund întotdeauna realității.
Coincidența cu alte majorări de taxe agravează impactul asupra contribuabililor
În prezent, impozitul pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice este între 0,08% și 0,2% din valoarea impozabilă, ajustată în funcție de rangul localității și zona de amplasare. Pentru persoanele juridice, impozitul este similar pentru clădirile rezidențiale, dar ajunge între 0,2% și 1,3% în cazul clădirilor nerezidențiale. Evaluările se fac la fiecare cinci ani, dar metodologia actuală nu reflectă adesea valoarea de piață, ceea ce face ca reforma să fie necesară.
Deși măsura era previzibilă și planificată, coincidența cu alte majorări de taxe agravează impactul asupra contribuabililor. În paralel, se discută și despre introducerea unui impozit suplimentar pentru proprietățile de lux – adică pentru locuințele evaluate la peste 500.000 de euro și autovehiculele ce depășesc valoarea de aproximativ 75.000 de euro.
Se preconizează și posibila apariție a unui fenomen de tip „downsize”
Se preconizează și posibila apariție a unui fenomen de tip „downsize”, mai ales vizibil în economiile dezvoltate, unde nivelul ridicat al taxelor pe proprietate determină oamenii să vândă locuințele mari și să se mute în spații mai mici, mai ușor de întreținut fiscal. În România, această tendință nu a fost vizibilă până acum, în parte din cauza atașamentului cultural față de ideea de proprietate și a nivelului redus al impozitelor. Totuși, odată cu aplicarea noii legislații, e posibil ca și românii să reevalueze dimensiunea și valoarea proprietăților deținute, în special dacă întreținerea lor devine o povară financiară.
România are un precedent în acest sens. La începutul anilor 2000, multe familii cu venituri modeste, aflate sub presiune economică, au vândut locuințe amplasate în zone centrale ale orașelor pentru a se reloca în zone periferice sau în afara localităților, profitând de creșterea prețurilor în imobiliare.
Efectele se vor resimți și în mediul de afaceri
Pe lângă persoanele fizice, efectele se vor resimți și în mediul de afaceri. Pentru companii, costurile deținerii și utilizării activelor imobiliare vor crește, ceea ce se va reflecta inevitabil și în majorarea chiriilor. În acest context, reforma taxelor locale nu va fi doar o ajustare fiscală, ci ar putea deveni un factor de schimbare profundă a mentalităților legate de proprietate și investiții imobiliare în România.
Noua reglementare, așteptată să fie finalizată până la sfârșitul lunii august, va include toate detaliile necesare – de la proceduri tehnice, până la redefinirea bazei impozabile și procentele aplicabile. Dincolo de calcule și cote, ceea ce se conturează este o nouă paradigmă fiscală, care va influența modul în care românii dețin, valorifică și administrează proprietățile.
