Romsilva are un hotel cu 41 de camere pentru 41 de directori, dar merge pe pierdere
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a spus că Romsilva are în București un hotel de patru stele cu 41 de camere, exact câți directori are instituția în toată țara. A observat că hotelul merge pe pierdere – în jur de un milion de lei – și chiar dacă suma nu e uriașă, consideră că e totuși ciudat, mai ales că e vorba de un hotel de patru stele, în centrul Capitalei.
Ministrul a mai spus că fiecare dintre cele 41 de camere pare gândită pentru câte un director, ceea ce i se pare nepotrivit. A adăugat că, deși nu au ajuns să pună plăcuțe cu numele fiecăruia pe ușă, e clar că au construit hotelul având în minte această împărțire. În aceste condiții, dacă situația nu se îmbunătățește, ea vrea să propună fie să se reorganizeze activitatea hotelului, fie să se găsească o altă utilizare pentru clădire.
„Au hotel de patru stele, a avut pierderi, a avut un milion de lei pierderi. Sigur, nu e o pierdere uriaşă, dar gândiţi-vă, e un hotel de patru stele în capitala României. (…) Şi-au pus 41 de săli, de camere de hotel, ei fiind 41 de directori. Asta s-a întâmplat la hotel, hotelul are 41 de camere. Câte direcţii are Romsilva astăzi? 41! Adevărul e că nu au plăcuţa cu numele, în acest punct nu s-a ajuns, dar au ştiut că facă 41 de camere.”
Buzoianu: Hotelul Romsilva din București trebuie să aducă bani sau să devină centru de pregătire
Diana Buzoianu a spus că nu a fost încă în acel hotel, dar are deja câteva idei legate de ce ar trebui să se întâmple cu el. Din punctul ei de vedere, hotelul trebuie ori să funcționeze bine și să aducă bani, ori să aibă o altă destinație, cum ar fi un centru de pregătire profesională.
Ea crede că e inacceptabil ca un hotel de patru stele, aflat în centrul Bucureștiului, să funcționeze pe pierdere și să fie întreținut din bugetul Romsilva. Spune că un astfel de loc ar trebui să producă venituri, nu să consume bani publici.
Dacă nu va fi transformat într-o afacere profitabilă, propune să fie folosit ca spațiu pentru cursuri și traininguri, având în vedere că multe instituții se plâng că nu au unde să organizeze astfel de activități. A mai adăugat că nu va accepta ca banii să fie pierduți sau ca lucrurile să nu fie fiscalizate corect. A cerut deja o listă cu toate clădirile aflate în grija instituțiilor care țin de Ministerul Mediului și spune că le va verifica pe toate.
„Am nişte planuri pentru acel hotel. Cred că este necesar să fie fie foarte eficient economic, este un hotel în mijlocul capitalei, nu poate fi susţinut din bugetul Romsilva un hotel de patru stele, ăla trebuie să aducă bani, nu trebuie să dai tu bani ca să-l gestionezi. Doi la mână: dacă nu se va face asta, poate să fie oricând un centru de performanţă. Atâtea instituţii spun că nu au acces la spaţii în care să facă traininguri, facem acest hotel centru de performanţă. Una din două variante. Dar ideea că e un loc unde se pierd bani, ideea că nu e totul fiscalizat, toate astea trebuie să dispară, nu o să rămână aşa.”
Apele Române au pierdut 350 de milioane de euro, dar voiau un sediu de 6.000 mp pentru 270 de angajați
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a spus că Apele Române nu au atras niciun ban din fondurile europene pe care le puteau accesa și au pierdut astfel 350 de milioane de euro. Cu toate acestea, anul trecut, instituția a avut un buget de 75 de milioane de lei și voia să cumpere un sediu foarte mare, de 6.000 de metri pătrați, în care urmau să lucreze mai puțin de 300 de angajați.
Ea a povestit că, atunci când a auzit despre această intenție, a fost surprinsă și le-a atras atenția că nu e normal ca, într-un an în care nu au atras fonduri pentru lucrări esențiale – cum ar fi diguri sau baraje – să primească o sumă atât de mare pentru un sediu nou. A spus că înainte să ceară astfel de bani, ar trebui să demonstreze că pot să își facă treaba și să acceseze fonduri europene.
A mai spus că 75 de milioane de lei ar putea fi folosiți de alte instituții pentru lucruri cu adevărat importante. În opinia ei, ideea unui sediu uriaș pentru 270 de oameni, unde fiecare ar avea dublu spațiului față de angajații din marile companii din România, nu este justificată. Ministrul a mai menționat că Apele Române plătesc lunar 54.000 de euro pentru actualul sediu din București.
„Am avut o discuţie în care reprezentanţii Apele Române mi-au spus că aveau buget alocat pentru anul anterior 75 de milioane de lei să achiziţioneze un spaţiu. Atunci, reacţia mea a fost un pic indignată, le-am explicat că într-un an în care ei nu au atras niciun leu, niciun euro din fonduri europene din PNRR, au pierdut toţi banii pentru diguri, pentru baraje, pentru poldere, să primească aşa 75 de milioane de lei, nu cred că este chiar un semnal bun.
Haideţi, mai întâi, să vedem că funcţionează lucrurile, să vedem că pot atrage fonduri! 75 de milioane de lei, păi câte instituţii nu pot să facă nişte lucruri foarte importante în ţara asta cu 75 de milioane de lei.
Mă gândesc că e frumos să lucreze toţi la nişte sedii cu 6000 de metri pătraţi, că asta înţeleg că ar fi fost dorinţa, un sediu de 6000 de metri pătraţi pentru 270 de angajaşi acolo, asta înseamnă un pic mai mult spaţiu alocat per angajat decât au cele mai mari companii din România, de exemplu când zic un pic înseamnă aproape dublu.”
Apele Române a pierdut 350 de milioane de euro fără să construiască niciun baraj sau dig
Diana Buzoianu a spus că Apele Române este o instituție care a avut la dispoziție foarte mulți bani, dar nu a reușit să facă aproape nimic cu fondurile primite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ea a explicat că, deși erau prevăzute 13 baraje în acest program, niciunul nu a fost construit. La poldere, doar unul este în lucru, iar în cazul digurilor, planul inițial era să se construiască peste 500 de kilometri, apoi s-a redus la 400, dar nici aceștia nu s-au făcut.
Ministrul a spus că acești bani s-au pierdut și că România a ratat o șansă istorică de a investi în lucrări importante de protecție împotriva inundațiilor. Ea consideră că la Apele Române lucrurile nu merg cum trebuie din cauza unei combinații periculoase între corupție, lipsă de competență și indiferență. Spune că nimeni nu poate explica cum s-au pierdut 350 de milioane de euro fără să se vadă niciun rezultat.
„Aceştia sunt bani irosiţi, sunt bani pierduţi, este o şansă istorică pe care a avut-o România care pur şi simplu nu s-a materializat.”
