Toshiyuki Mimaki, supraviețuitorul din Hiroshima, despre amenințarea nucleară: Acum e cea mai periculoasă eră. Întotdeauna există un război undeva
SURSA FOTO: Captură Facebook Video, Nobel Peace Center
Bomba atomică lansată asupra Hiroshimei a schimbat pentru totdeauna cursul istoriei. La 80 de ani de la explozie, Toshiyuki Mimaki, unul dintre supraviețuitorii tragediei, trage un nou semnal de alarmă. Ajuns la 83 de ani, el avertizează că amenințarea armelor nucleare nu doar persistă, ci crește. Într-un mesaj transmis cu amărăciune, Mimaki condamnă lipsa de reacție a liderilor mondiali. Experiența trăită la doar trei ani îl transformă într-o voce esențială pentru conștientizarea riscurilor actuale.
Pericolul atomic nu aparține trecutului. La opt decenii de la distrugerea Hiroshimei, vocile martorilor direcți readuc în atenție amenințările reale din prezent. Toshiyuki Mimaki, supraviețuitor al bombardamentului și activist pentru dezarmare nucleară, își spune povestea.
El avertizează că tensiunile internaționale din zilele noastre pot declanșa din nou tragedii similare. Mesajul său este ferm: omenirea nu a învățat suficient din greșelile trecutului.
Supraviețuitorul din Hiroshima avertizează asupra pericolului atomic
Pericolul atomic este, potrivit lui Toshiyuki Mimaki, mai prezent ca niciodată. Într-un interviu recent, acesta a atras atenția asupra riscurilor crescânde cauzate de instabilitatea politică globală.
„Acum este cea mai periculoasă eră. Rusia ar putea folosi arma, Coreea de Nord ar putea folosi arma, China ar putea folosi arma. Și președintele Trump – este pur și simplu un haos total”, a spus el.
Cu o viață dedicată campaniilor pentru pace, Mimaki se declară dezamăgit de lipsa de reacție a liderilor internaționali.
„Am tot făcut apeluri pentru o lume fără război și fără arme nucleare – dar nu ne ascultă nimeni,” spune acesta cu amărăciune pentru SkyNews.
Amintiri de copil din infernul Hiroshimei
Pericolul atomic a devenit realitate pentru Mimaki în dimineața zilei de 6 august 1945. La doar trei ani, se afla în afara orașului, când cerul s-a luminat brusc.
„Îmi amintesc că în acea zi mă jucam afară și a fost o lumină puternică. Eram la 17 kilometri de epicentru. Nu am auzit o explozie, nu am auzit niciun zgomot, dar am crezut că a fost un fulger”, povestește el.
După câteva ore, oamenii au început să apară dinspre oraș, vizibil afectați.
„Era după-amiază și oamenii veneau în valuri. Unii cu părul ciufulit, haine rupte, unii cu încălțări, alții desculți, cerând apă”, își amintește Mimaki.
Explozia și urmările de la Hiroshima, imposibil de uitat
Pericolul atomic a fost resimțit instantaneu în Hiroshima, iar consecințele au fost de neimaginat. Explozia a ucis peste 70.000 de persoane pe loc, adică unul din cinci locuitori ai orașului. Temperatura la sol a atins aproximativ 4.000 de grade Celsius, topind totul în cale și distrugând aproape două treimi din oraș.
Informațiile despre dezastru au apărut treptat, însoțite de mărturii cutremurătoare. Cadavre carbonizate, piele atârnând ca niște zdrențe de pe trupurile victimelor – toate au devenit imagini emblematice ale groazei atomice.
Mimaki, ajuns astăzi la 83 de ani, nu poate uita acele momente. Deși era doar un copil, impactul psihologic a fost profund. Povestea lui rămâne un avertisment viu pentru generațiile actuale.
Familia, în căutarea disperată a tatălui dispărut
După bombardamentul atomic de la Hiroshima, confuzia și haosul s-au extins dincolo de limita imaginabilului. Pentru familia Mimaki, primele zile au fost marcate de incertitudine și frică.
Tatăl său nu s-a mai întors acasă din centrul orașului, unde lucra. Mama lui Toshiyuki, însoțită de el și de fratele mai mic, a încercat să-l caute, dar distrugerile provocate de bombardament făceau imposibilă pătrunderea spre zonele centrale.
„Tatăl meu s-a întors acasă în a patra zi. Era în subsolul locului de muncă. Se schimba în hainele de lucru. Așa a supraviețuit. Când a ieșit la suprafață, orașul Hiroshima nu mai era acolo”, povestește el.
Efectele bombardamentului continuă să afecteze victimele
La doar trei zile după atacul de la Hiroshima, un al doilea bombardament atomic a lovit orașul Nagasaki. Urmările celor două explozii s-au extins dincolo de victimele inițiale.
Până la finalul anului 1945, numărul morților în cele două orașe ajunsese la aproximativ 210.000. La acest bilanț s-au adăugat, în anii următori, decese cauzate de cancer și alte efecte ale radiațiilor.
„Se întâmplă și acum. Oamenii încă suferă de pe urma radiațiilor, sunt în spitale. Este foarte ușor să faci cancer. S-ar putea chiar să fac cancer, asta e grija mea acum”, spune Mimaki.
Trauma nevindecată a supraviețuitorilor
Pe lângă efectele medicale, supraviețuitorii bombardamentului s-au confruntat cu stigmatizare socială și izolarea comunității. Teama de radiații a dus la respingerea lor în societate, inclusiv la angajare sau în viața personală.
Mulți au evitat să-și recunoască statutul de Hibakusha, de teamă să nu fie marginalizați. În prezent, la vârste înaintate, se confruntă cu dificultăți în accesarea sprijinului financiar care li se cuvine.
Pe lângă aceste aspecte, traumele psihologice au lăsat urme adânci. Mulți nu au vorbit niciodată despre ce au trăit. Toshiyuki Mimaki își amintește cu durere un episod din copilărie:
„Ea a murit, iar eu am supraviețuit”, spune cu un oftat greu.
Povestea este despre o fată de vârsta lui, amândoi îmbolnăviți, cel mai probabil din cauza expunerii la radiații.
De-a lungul vieții, Mimaki s-a implicat activ în mișcările pentru pace și dezarmare. Astăzi este copreședinte al organizației Nihon Hidankyo, care reunește supraviețuitori ai bombardamentelor atomice. În 2024, grupul a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace.
O lume care ignoră lecțiile trecutului
Toshiyuki Mimaki consideră că, în ciuda eforturilor depuse de zeci de ani de Hibakusha, pericolul provocat de armele nucleare este ignorat.
La nivel global, încă există aproximativ 12.000 de focoase nucleare, aflate în posesia a nouă state. În opinia lui, instabilitatea internațională actuală sporește riscul repetării tragediei din Hiroshima.
„În viitor, nu știi niciodată când le-ar putea folosi. Rusia-Ucraina, Israel–Gaza, Israel-Iran – mereu este câte un război undeva.
De ce le place atât de mult acestor animale numite oameni războiul? Tot repetăm, tot le spunem, dar de 80 de ani nu a ascultat nimeni.
Suntem Hibakusha (persoană afectată de explozie), iar mesajul meu este că nu trebuie să mai apară niciodată alți Hibakusha”, a încheiat Mimaki.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





