TAXĂ nouă pentru turiști. Românii sunt obligați și ei să achite pentru a avea acces

Guvernul din Noua Zeelandă plănuiește să taxeze turiștii internaționali, inclusiv românii, pentru accesul în zone naturale emblematice și să faciliteze activitățile economice pe terenurile de conservare. Măsurile sunt prezentate ca o strategie pentru stimularea creșterii economice, însă stârnesc reacții dure din partea organizațiilor de mediu, care avertizează asupra riscurilor pentru biodiversitatea fragilă a țării.

Turiștii vor plăti între 20 și 40 de dolari neozeelandezi pentru acces în natură

Începând cel mai devreme cu anul 2027, turiștii străini ar putea fi nevoiți să plătească între 20 și 40 NZD (aproximativ 12–24 USD) pentru a vizita unele dintre cele mai populare atracții turistice naturale din Noua Zeelandă.

Printre acestea se numără Cathedral Cove (Te Whanganui-a-Hei), Tongariro Crossing, Milford Sound și Aoraki/Mount Cook.

Ministrul conservării, Tama Potaka, a explicat că această taxă ar putea genera anual aproximativ 62 de milioane NZD, bani care ar fi reinvestiți în menținerea acestor locații turistice. Potaka susține că măsura este necesară pentru a proteja resursele naturale care susțin industria turismului din țară.

„Turiștii contribuie în mod semnificativ la economia noastră și nimeni nu dorește ca acest lucru să se schimbe. Dar am auzit de multe ori de la prietenii care vin în vizită din străinătate că sunt șocați de faptul că pot vizita gratuit unele dintre cele mai frumoase locuri din lume”, a declarat ministrul, potrivit The Guardian.

Terenurile de conservare, redeschise pentru activități comerciale

Măsurile fac parte dintr-o reformă amplă a legislației privind conservarea, care vizează facilitarea vânzării sau schimbului de terenuri protejate și eliminarea unor cerințe de autorizare pentru desfășurarea activităților economice.

Prim-ministrul Christopher Luxon a declarat că obiectivul este de a crea „mai multe locuri de muncă, mai multă creștere și salarii mai mari” printr-un nou val de concesiuni acordate în turism, agricultură și infrastructură.

Terenurile de conservare ocupă aproximativ o treime din teritoriul Noii Zeelande și includ zone cu valoare ecologică, istorică sau culturală. În prezent, doar anumite afaceri, precum stațiunile de schi sau pășunile, funcționează pe aceste terenuri, însă alte inițiative economice au întâmpinat dificultăți în obținerea permiselor.

Reacții dure din partea organizațiilor ecologiste

Criticii consideră că aceste reforme subminează scopul pentru care au fost înființate terenurile de conservare. Nicola Toki, directorul general al organizației Forest & Bird, a declarat că schimbările reprezintă „cea mai semnificativă slăbire a legii conservării dintr-o generație” și că ele „mută accentul de la protecție la exploatare”.

Ea a avertizat că presiunea asupra speciilor vulnerabile va crește semnificativ, mai ales în contextul în care o parte considerabilă a faunei din Noua Zeelandă este deja în pericol de dispariție.

La rândul său, copreședinta Partidului Verzilor, Chlöe Swarbrick, a acuzat guvernul condus de Luxon că pune profitul mai presus de protejarea naturii și a viitorului generațiilor următoare. Ea a spus că această direcție politică indică faptul că „Luxon nu lucrează pentru oamenii de rând sau pentru mediu, ci pentru interese economice”.