România păstrează granturile și atrage investiții suplimentare
Negocierile purtate între autoritățile române și Comisia Europeană pentru revizuirea PNRR s-au finalizat cu succes, fără pierderi în alocările nerambursabile. În plus, România a obținut acceptul Bruxelles-ului pentru mai multe investiții noi, în paralel cu redirecționarea unor proiecte aflate în risc către alternative mai solide din punct de vedere financiar și tehnic.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a transmis că acest rezultat confirmă angajamentul ferm al României de a valorifica fiecare oportunitate de finanțare. Acesta a subliniat că menținerea integrală a componentei de grant și aprobarea unor proiecte suplimentare esențiale reflectă o muncă susținută și o colaborare eficientă între instituții.
„Finalizarea negocierilor pentru revizuirea PNRR confirmă că România își menține angajamentele și capacitatea de a valorifica fiecare oportunitate de finanțare europeană. Am reușit să securizăm integral componenta de grant și să obținem finanțări suplimentare care vor susține proiecte critice în sănătate, infrastructură și energie. Acest rezultat este rodul unei munci intense și al unei colaborări strânse cu toate instituțiile implicate, pentru a proteja și consolida interesele României”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Ce a generat renegocierea și cum a decurs procesul
Reevaluările făcute de Comisia Europeană în 2024 au semnalat întârzieri și riscuri în implementarea anumitor investiții, ceea ce a impus intervenția Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. MIPE a propus înlocuirea proiectelor problematice și ajustarea bugetelor pentru a reflecta inflația și evoluțiile din construcții.
Negocierile au fost complexe, fiind susținute prin analize și justificări tehnice la toate nivelurile. Discuțiile s-au intensificat în iulie, odată cu consultările bilaterale la București. Un moment-cheie a fost vizita din 15 iulie a directoarei SG REFORM, Celine Gauer, care a marcat consolidarea poziției României. Forma finală a planului revizuit a fost agreată prin videoconferință pe 30 iulie.
Noile investiții și bugetele aprobate de Comisia Europeană
Lista investițiilor incluse în varianta revizuită a PNRR include proiecte critice pentru dezvoltarea României:
-
2,15 miliarde euro pentru 5 loturi din Autostrada Moldovei A7 (Focșani–Pașcani), cu o creștere de buget de 173 milioane euro;
-
183,6 milioane euro pentru 1.200 de ambulanțe la nivel național (investiție nouă);
-
535 milioane euro pentru finanțarea a 8 spitale majore (menținere finanțare);
-
100 milioane euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (investiție nouă);
-
1,66 miliarde euro transferate din împrumut în grant pentru proiecte de eficiență energetică în blocuri și clădiri publice;
-
86 milioane euro pentru centrale de producție combinată (Arad și Constanța);
-
400 milioane euro pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare;
-
80 milioane euro pentru digitalizarea sistemului judiciar;
-
30 milioane euro pentru realizarea Cadastrului Apelor;
-
86,25 milioane euro pentru proiectul de hidrogen verde;
-
14,8 milioane euro pentru automatizarea proceselor administrative (RPA);
-
5 milioane euro pentru crearea Registrului Național al Clădirilor.
„Am reuşit ca 2,15 miliarde de euro pentru autostrăzi să fie puse în componenta de grant, deci de fonduri nerambursabile, transferul pe grant a cinci loturi din Autostrada Moldovei, din A7. Discutăm aici de secţiunea Focşani-Bacău cu trei segmente, toate cele trei loturi, şi două loturi din Bacău-Paşcani şi anume Bacău-Trifeşti şi Trifeşti-Gărăeşti. Este un lucru foarte important pentru că au fost în spaţiu public discuţii cu privire la autostrăzi şi, iată, mutarea pe grant reprezintă în acest moment o certitudine de execuţie ale acestor lucrări”, a precizat Pîslaru.
„Avem acum, prin urmare, o finanţare de 535 de milioane de euro pentru opt spitale şi cele trei noi spitale au un total de 260 de milioane de euro pe care i-am obţinut acum în aceste negocieri”, a mai spus ministrul.
„Discutăm de 400 de milioane de euro obţinerea unei alocări suplimentare pentru reţea apă şi canalizare. La mediu, practic, am obţinut vreo 200 de milioane de euro în plus faţă de situaţia din iunie. 80 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemului judiciar, 86,25 milioane de euro confirmaţi pentru producţia de hidrogen verde”, a adăugat Dragoş Pîslaru.
În urma acestor negocieri, România și-a asigurat întreaga alocare de 13,57 miliarde euro în granturi și 8,01 miliarde euro în împrumuturi, conform plafoanelor stabilite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
„În total, ca să aveţi aceste calcule, toată componenta de grant de 13,57 miliarde de euro este în acest moment integral alocată şi nu avem, din acest punct de vedere, vreun risc să pierdem vreun euro din componenta nerambursabilă, iar componenta de împrumut în acest moment are 8 miliarde de euro”, a mai declarat ministrul Investiţiilor.
Forma finală a PNRR, rezultată în urma consultărilor și revizuirilor tehnice, va fi transmisă oficial Comisiei Europene pentru aprobarea formală.
„În paralel, împreună cu Comisia Europeană lucrăm toată luna august la toată documentaţia necesară depunerii spre aprobare. În septembrie, Comisia ar trebui să ne propună şi să ajungem la o concluzie pe partea de simplificare masivă a jaloanelor şi ţintelor. Este un angajament pe care l-am obţinut în negociere şi Comisia şi l-a asumat, ceea ce presupune că vom avea la sfârşitul lunii septembrie aprobarea Comisiei şi intrăm pentru Ecofinul de pe 20 octombrie, pentru aprobarea şi de către Consiliu a Planului revizuit. Acest lucru înseamnă că, în paralel, lucrăm la cererea de plată 4. Din momentul în care avem varianta revizuită a PNRR, putem depune cererea de plată 4 şi chiar planul agreat cu Comisia Europeană este să încasăm cererea de plată 4 în luna decembrie în acest an, astfel având o gură de oxigen în plus pentru partea de deficit”, a spus ministrul.
