În contextul eforturilor de reducere a deficitului bugetar, România analizează introducerea unei taxe pe tranzacții bancare. Măsura face parte dintr-un pachet extins de politici fiscale discutat de partidele care negociază formarea viitorului Guvern. Taxa pe tranzacții bancare ar putea deveni un instrument esențial pentru creșterea veniturilor statului. Alte țări europene au aplicat deja astfel de măsuri, Ungaria și Slovacia fiind principalele exemple. Experiența acestor state oferă indicii importante despre efectele unei asemenea taxe asupra populației și mediului economic.
Ungaria, a introdus prima taxa pe tranzacții bancare
Ungaria a făcut primul pas în această direcție încă din 2013, când a introdus taxa pe tranzacții bancare. Măsura a vizat o gamă largă de operațiuni, de la ordinele de debitare directă și până la achizițiile efectuate cu cardul. Pentru transferurile bancare, autoritățile au stabilit o taxă de două miimi din valoarea sumei tranzacționate.
Retragerile de numerar de la ATM-uri sau direct de la ghișeele bancare au fost supuse unei taxe ușor mai mari, de trei miimi. Transferurile efectuate între conturile deținute de același client la aceeași bancă au fost scutite de la plata acestei taxe.
În schimb, toate celelalte tranzacții, indiferent dacă erau realizate de persoane fizice sau juridice, au intrat sub incidența impozitului.
În ceea ce privește transferurile externe, taxa nu s-a aplicat conturilor din afara granițelor Ungariei, chiar dacă acestea aparțineau unor cetățeni sau companii ungare. Sistemul a fost conceput să taxeze exclusiv transferurile inițiate din Ungaria, indiferent de moneda în care era efectuată operațiunea.
Impactul asupra populației și companiilor
Implementarea acestei taxe a produs efecte imediate în relația dintre bănci și clienți. Cele mai multe instituții bancare au transferat noua povară fiscală către utilizatori prin creșterea comisioanelor aplicate operațiunilor curente.
De asemenea, beneficiile precum retragerile gratuite de numerar au fost reduse semnificativ sau chiar eliminate.
În plus, comisioanele reduse sau promoțiile dedicate cardurilor bancare au dispărut în scurt timp. Estimările făcute la acea vreme indicau o cheltuială suplimentară lunară de aproximativ 4-600 de forinți pentru fiecare client obișnuit. Costurile suplimentare erau inevitabile pentru majoritatea utilizatorilor serviciilor bancare.
Companiile au fost, de asemenea, afectate de această măsură, fiind anticipate creșteri de prețuri la produsele și serviciile oferite pe piață. Această strategie era una previzibilă, având în vedere presiunea exercitată de noile taxe asupra fluxurilor financiare ale firmelor.
Slovacia, cel mai recent exemplu european
Slovacia a ales să urmeze exemplul Ungariei, adoptând recent o taxă pe tranzacțiile financiare, programată să intre în vigoare la 1 aprilie 2025. Noul sistem fiscal prevede o aplicabilitate extinsă, afectând persoane fizice autorizate, companii mici și mari, dar și sucursalele companiilor străine care activează pe teritoriul slovac.
Taxa include o gamă variată de operațiuni: taxa pe tranzacții bancare, retrageri de numerar, plăți cu cardul și redistribuiri de fonduri.
Pentru tranzacțiile bancare, rata stabilită este de 0,4% pe operațiune, cu un plafon de 40 de euro. În cazul retragerilor de numerar, taxa aplicată este de 0,8%, fără niciun plafon superior, ceea ce înseamnă costuri considerabile în special pentru operațiunile frecvente.
Utilizarea cardurilor de plată va fi impozitată anual cu o sumă fixă de 2 euro. Există totuși excepții, cum ar fi plățile aferente taxelor și contribuțiilor, transferurile interne între conturile aceluiași contribuabil și plățile către instituțiile publice. Firmele sunt obligate să raporteze lunar operațiunile impozabile, iar în cazul utilizării cardurilor – anual.
Sancțiuni și reacții față de noua măsură
Nerespectarea obligațiilor fiscale stabilite prin această lege poate atrage sancțiuni severe. Amenzile pot ajunge până la 16.000 de euro, iar dobânzile de întârziere sunt calculate cu o rată minimă de 15% pe an.
Pentru a reduce presiunea fiscală asupra anumitor sectoare, legislația slovacă prevede scutiri specifice. Printre beneficiarii scutirilor se numără organizațiile non-profit, care au obținut exceptarea de la plata taxei în ultima fază a dezbaterilor parlamentare.
Această taxă este parte integrantă dintr-un pachet mai amplu de măsuri gândite pentru reducerea deficitului bugetar al Slovaciei. Estimările arată că implementarea acestei taxe ar putea aduce venituri anuale considerabile pentru bugetul de stat. Totuși, sumele finale colectate ar putea fi diminuate semnificativ de scutirile acordate.
În ciuda obiectivului fiscal, introducerea taxei a stârnit numeroase controverse în mediul de afaceri, dar și în societatea civilă. În special organizațiile neguvernamentale și asociațiile profesionale au contestat impactul pe termen lung al noii măsuri asupra activităților lor.
