Partidele politice analizează mai multe variante pentru echilibrarea bugetului de stat, iar discuțiile implică atât mediul politic, cât și reprezentanții mediului de afaceri. Printre măsurile propuse se află taxe noi, contribuții obligatorii pentru toți românii și modificarea unor facilități fiscale. Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu mediul de afaceri, a explicat pentru Digi24 punctele analizate și reacțiile instituțiilor implicate.
Taxa simbolică pe tranzacții bancare, explicată de Dragoș Anastasiu
Dragoș Anastasiu a vorbit despre ideea introducerii unei taxe foarte mici aplicate fiecărei tranzacții bancare din România.
Potrivit acestuia, scopul ar fi colectarea unor sume importante la buget prin aplicarea unui cost nesemnificativ asupra unui număr foarte mare de operațiuni. Mecanismul propus presupune un impact minim asupra fiecărui contribuabil, dar un efect agregat semnificativ la nivel național.
Anastasiu a explicat că Banca Națională a României și reprezentanții sectorului bancar s-au exprimat rezervat în privința fezabilității acestei măsuri. Potrivit participanților, un studiu inițial indica un potențial de 50 de miliarde de lei, ulterior revizuit drastic.
Băncile au semnalat dificultăți tehnice și au sugerat că impactul administrativ ar depăși beneficiul bugetar estimat. În pofida rezervei, ideea rămâne pe listă, urmând a fi supusă și analizei Băncii Naționale.
„A existat un studiu care a fost pe masă și vorbea să se adune 50 de miliarde. La un moment dat cei de acolo au zis nici nu vorbim de 50 de miliarde, să vorbim de 5 miliarde. Deci era o taxă care însemna 0,00 nu știu cât pe fiecare tranzacție bancară. Principiul ăsta a fost – foarte puțin la peste un trilion de tranzacții în România.
Dacă pui la fiecare tranzacție un ban, ai niște multe milioane. Am înțeles că mediul bancar a spus în principal că e complicat și că n-ar fi o idee foarte bună. Nu se simte foarte tare în fiecare buzunar, dar sunt foarte multe buzunare. O idee pe care dacă Banca Națională o respinge ca principiu de funcționare, nu-i problemă”, spune acesta.
Contribuțiile la sănătate, vizate de modificări
O altă măsură discutată în cadrul consultărilor vizează contribuțiile pentru asigurările sociale de sănătate. Propunerea a fost ca anumite categorii, până acum scutite, să înceapă să contribuie la buget, în funcție de nivelul veniturilor. Printre acestea s-ar putea afla și pensionarii, dacă depășesc un anumit prag de venit.
Dragoș Anastasiu a explicat că actualul sistem se confruntă cu o problemă structurală, raportul dintre contributori și beneficiari fiind dezechilibrat. Pentru susținerea bugetului, este necesar ca toate categoriile să participe, însă decizia finală va aparține factorului politic.
„Avem puțini contributori și foarte mulți beneficiari. Cu principiul ăsta nu putem funcționa. Sunt deficite atât de mari încât trebuie să găsim o soluție ca fiecare să fie contributor. Și aici va trebui o decizie politică. Vă dau un exemplu, s-a spus să contribuie toată lumea, indiferent de venituri, cu 100 lei.
Dar, în același timp, s-a spus și nu s-a mai transmis în spațiul public că cei care sunt vulnerabili să și primească 100 lei. Dar să instaurăm acest principiu că nu există servicii gratuite, că trebuie să plătim ceva. Dar cine într-adevăr nu-și permite trebuie să fie și ajutat”, mai explică Anastasiu.
Eliminarea plafonării la energie, discutată cu măsuri pentru protejarea celor vulnerabili
Tot în cadrul discuțiilor, s-a analizat și eliminarea plafonării prețurilor la energie. Propunerea a venit împreună cu ideea de a introduce mecanisme de sprijin pentru persoanele vulnerabile, astfel încât acestea să poată suporta costurile.
Dragoș Anastasiu a precizat că este corect ca toți consumatorii să participe la susținerea cheltuielilor, dar cei aflați sub un anumit prag să beneficieze de sprijin. Nivelul exact al contribuției urmează să fie stabilit la nivel politic, în funcție de deciziile partidelor.
„O să se elimine plafonarea la energie, dar pentru cei vulnerabili trebuie totuși să găsim soluții ca să poată să-și permită energia. Cred că este corect ca toată lumea să contribuie. Cine nu-și permite, pentru că scădem sub un prag de trai măcar semi-decent, să fie ajutat.
Cine este peste acest prag de trai semi-decent să plătească o sumă rezonabilă. Că va fi 1%, 10%, nu este nici treaba noastră, ci este o treabă pur politică pe care partidele va trebui să o decidă”, declară el.
Mediul de afaceri nu susține taxa de solidaritate
În ceea ce privește introducerea unei eventuale taxe de solidaritate, mediul de afaceri și-a exprimat rezervele. Anastasiu a explicat că persoanele cu venituri mari contribuie deja mai mult prin actualul sistem de impozitare.
Potrivit acestuia, impozitarea suplimentară a celor cu venituri mari ar reprezenta un pas către un sistem de impozit progresiv. Totuși, Anastasiu a subliniat că ANAF nu este pregătit în acest moment pentru implementarea unui astfel de sistem.
„Cei care câștigă mai mult oricum plătesc mai mult. Nu ar fi normal de la cei care probabil că muncesc mai sârguincios, poate că au două job-uri și așa mai departe, să le iei și mai mult. Trebuie toată lumea să înțeleagă că acea cotă unică nu înseamnă că toată lumea plătește 1.000 lei.
Dacă eu câștig dublu față de dumneavoastră, eu plătesc dublu față de dumneavoastră. Deci oricum sunt solidar, în sensul ăsta. A existat o propunere și e clar și de la ce partid, pentru că a spus-o clar, să plătească și mai mult. Este o ideologie care spune cine câștigă mult să plătească proporțional mai mult și cei care câștigă mai puțin să plătească mai puțin.
Este primul pas pentru impozitul progresiv. Probabil că ANAF-ul nici n-ar fi pregătit anul ăsta pentru impozitul progresiv, din punct de vedere tehnic sau digital. Am înțeles că s-ar putea pregăti pentru așa ceva, dar nicidecum mâine. Asta ne-a spus și partidul respectiv. Prima fază este această cotă de solidaritate, după care să trecem la impozitul progresiv. Asta a fost propunerea”, explică consilierul.
Dragoș Anastasiu a mai declarat că mediul de afaceri a înțeles necesitatea unor ajustări fiscale, inclusiv a unor posibile majorări de taxe.
