În primele șase luni ale anului 2025, consumatorii din municipiile Buzău și Râmnicu Sărat au primit facturi pentru apa meteorică cuprinse între sume simbolice și valori ce au depășit 300 de lei. În paralel, multe comune din aria Companiei de Apă Buzău nu achită acest serviciu, din cauza lipsei infrastructurii de canalizare. Datele prezentate de operator arată diferențe mari între utilizatori, generate de precipitații și de dimensiunea suprafețelor declarate.
Sume mari pentru apa de ploaie în mediul urban
Compania de Apă Buzău a raportat volume semnificative de apă meteorică facturate în primele șase luni ale anului. În municipiul Buzău s-au înregistrat aproximativ 94.000 de metri cubi, iar în Râmnicu Sărat aproape 46.600 de metri cubi. Aceste cantități au generat facturi diverse, în funcție de suprafețele declarate de consumatori.
Pentru o gospodărie cu o construcție de 420 de metri pătrați, factura din iunie a depășit 300 de lei, fiind cea mai mare sumă emisă către un abonat casnic.
„În anul 2025, în municipiul Buzău, cea mai mare sumă facturată unui abonat casnic pentru apă meteo a fost pentru un utilizator cu suprafața declarată de 420 mp în luna iunie, reprezentând 41.42 mc, valoare de 313.78 lei, față de luna februarie la același abonat casnic de 1.94 mc = valoare 14.69 lei”, a precizat Compania de Apă Buzău pentru Agerpres.
Operatorul subliniază că aceste valori reflectă serviciile de colectare și epurare a apelor pluviale ajunse în rețelele publice. Facturile diferă nu doar între gospodării, ci și de la o lună la alta, în funcție de precipitații.
Diferențe mari la facturare, în funcție de precipitații
Volumele facturate au variat considerabil în primele luni ale anului. Cele mai ridicate sume au fost înregistrate în iunie, când un abonat a acumulat 4,504 metri cubi, echivalentul a 34,12 lei. În schimb, luna februarie a adus cantități infime, de doar 0.003 metri cubi, adică 0,02 lei.
„În anul 2025, tariful pentru serviciul de colectare, transport, epurare și evacuare a apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice este de 6,95 lei, fără TVA”, informează operatorul.
Acest tarif reprezintă baza pentru calcularea sumelor lunare și diferă în funcție de suprafețele declarate de abonați.
Cantitatea de apă meteorică facturată rezultă din datele transmise de Autoritatea Națională de Meteorologie și din coeficienți de scurgere aplicați suprafețelor betonate. Variabilitatea lunară face ca facturile să fie imprevizibile pentru mulți consumatori.
Cum se calculează valoarea facturilor la apa de ploaie
Potrivit operatorului, metodologia de facturare se bazează pe mai mulți factori. Cantitatea de apă meteorică se stabilește prin înmulțirea datelor comunicate de meteorologi cu suprafețele declarate și cu un coeficient de scurgere de 0,70.
Tariful pentru acest serviciu a crescut treptat în ultimii ani, ajungând la 7,58 lei cu TVA în prima jumătate a anului 2025. În 2020, valoarea era de 3,85 lei cu TVA, ceea ce arată o creștere semnificativă într-o perioadă relativ scurtă.
Compania de Apă precizează că serviciul include nu doar colectarea, ci și transportul și epurarea apelor provenite din precipitații. Rețeaua de canalizare este una unitară, astfel încât apele uzate menajere și cele meteorice sunt transportate împreună la stațiile de epurare.
De ce unele localități nu plătesc apa meteorică
În aria de operare a Companiei de Apă se află 35 de comune, dintre care doar 15 dispun de rețea de canalizare. Cu toate acestea, facturarea pentru apa meteorică se aplică doar în municipiile Buzău și Râmnicu Sărat.
„În restul Unităților Administrativ Teritoriale nu se facturează cantități de apă meteo întrucât infrastructura nu permite preluarea apelor meteorice. Trebuie să precizăm că nu încasăm o taxă pentru apele meteorice, ci prestăm serviciul de preluare, transport și epurare a apelor provenite din precipitații”, subliniază operatorul.
Sumele încasate sunt direcționate către întreținerea și modernizarea rețelelor, precum și către costurile operaționale. Potrivit statisticilor, un apartament consumă în medie 8-9 metri cubi de apă meteorică pe an, iar o gospodărie individuală ajunge la 20-25 metri cubi, în funcție de suprafața declarată.
Aceste cifre arată diferențele semnificative între consumatorii din mediul urban și cei din mediul rural, dar și între proprietăți cu suprafețe diferite.
