Călin Popescu Tăriceanu a fost pus la pământ de anunțul liderului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt. Șeful ALDE România a primit o lovitură uriașă. Partidul pe care îl conduce ar putea să fie exclus în curând din ALDE Europa.

De menționat că între Tăriceanu și Guy Verhofstadt a existat, până la un moment dat, o veche și trainică prietenie. De altfel, actualul șef al Senatului a primit de la Verhofstadt, sub formă de donație, fostul Radio Contact, cel mai bun radio privat din anii ’90, devenit ulterior Kiss FM. Pe atunci, Tăriceanu era văzut ca unul dintre politicienii deschiși către valorile occidentale, adversar dur al PDSR și apoi PSD.

Totul se trage după adoptarea modificărilor Codului Penal şi Codului de procedură penală de miercuri.

„Din păcate, situaţia din România continuă să regreseze. Grupul ALDE a decis la începutul lunii aprilie să excludă ALDE România. Ne aşteptăm ca partidul ALDE să urmeze această decizie şi să îl excludă în mod oficial din mişcarea noastră, cât mai curând posibil”, a scris Verhofstadt pe contul său de Twitter.

Modificările codurilor penale au stârnit multe controverse la nivelul Uniunii Europene, adoptarea acestora fiind un factor de risc în poziția României în UE. Camera Deputaților a adoptat miercuri aceste modificări, cu 181 de voturi „pentru” şi 83 „împotrivă” pentru Codul de Procedură Penală și cu 180 de voturi „pentru” şi 81 „împotrivă” pentru Codul Penal.

”Nu s-a adus nicio modificare, nici măcar o virgulă deasupra deciziilor Curţii Constituţionale”, a spus, miercuri, după adoptarea proiectelor, liderul PSD, Liviu Dragnea.

CODUL PENAL

„Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.”, sunt principalele modificări aduse Codului penal, citate de G4Media.

CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

„A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.”, sunt principalele modificări aduse Codului de procedură penală.

Te-ar putea interesa și: