Fostii proprietari de tarabe sau chioscuri n-au stat prea mult cu miinile-n sin sa-si plinga de mila. in cartierele greu lovite de „actiunea Basescu”, apar i fiecare dimineata siruri de mese de camping, itrerupte ici si colo de mici platforme icropite la repezeala din cutii de carton. Majoritatea s-au instalat pe aceleasi locuri unde isi desfasurau iainte activitatea. La baza acestei hotariri n-a stat nici melancolia, nici nostalgia, ci un amar sentiment de siguranta. „Noi putem dovedi cu acte ca am platit pentru locurile astea pina la sfirsitul anului. Nu mergem i alta parte, nu vrem sa ocupam ilegal nici un teren. Oricine vine sa ne controleze, noi ii putem arata hirtiile”, declara un fost proprietar de chiosc din Drumul Taberei.
Avantajul vinzarii la masa de camping este unul singur: micii comercianti au posibilitatea de a vinde macar stocul de marfa care a scapat din nebunia desfiintarii chioscurilor. Dar dezavantajele sunt numeroase. in primul rind, i lipsa spatiului de depozitare a marfii, vinzatorii ofera cumparatorilor o cantitate mica de bunuri.
Vremea ploioasa micsoreaza vinzarile
Chiar daca reusesc sa vinda itr-o zi toata marfa pe care o aduc dimineata de acasa, tot i pierdere ies la sfirsitul zilei. Explicatia este simpla: marfa mai putina, vinzari mai slabe, bani mai putini. Micii comercianti au renuntat la vinzarea produselor lactate sau a celor din carne au avut de ales: fie ichiriaza un spatiu mic itr-un complex comercial cu o chirie mare, fie cumpara o geanta frigorifica. Majoritatea au optat pentru a doua varianta. Nu au fost foarte inspirati, deoarece putini sunt cei care se icumeta sa cumpere o bucata de salam dintr-un astfel de recipient. in plus, expuse la soare si praf sau udate de ploaie, ambalajele se deterioreaza rapid. Chiar daca termenul de garantie nu a expirat, marfa „cu fata sifonata” nu atrage cumparatorii. Pe linga toate aceste greutati, comerciantii care isi desfasoara activitatea i astfel de conditii au de suferit si de pe urma ciinilor vagabonzi.
Citiva fosti proprietari de chioscuri care stau la parter s-au gindit sa isi sacrifice balconul sau chiar o camera, i scopul amenajarii unui mic magazin. Unii dintre acestia au obtinut semnaturile de aprobare ale vecinilor, dar au fost opriti din demersul lor de administratorii blocurilor. Rugati sa isi motiveze decizia, acestia au explicat ca zgomotul facut de eventualii cumparatori ii va deranja pe locatarii care, i final, tot la administratie vor depune plingeri. Micii comercianti sunt isa convinsi ca administratorilor le este, de fapt, frica sa nu fie trasi ulterior la raspundere de catre functionarii Primariei pentru autorizarea deschiderii unor astfel de magazine.
intr-o situatie mai speciala se afla fostii proprietari de chioscuri-florarii. „Nu poti vinde flori pe strada. Daca nu ai unde sa le tii, vara se ofilesc, iarna igheata. Oamenii grabiti sau neatenti care trec pe linga taraba improvizata se agata de ele si le rup. Ce nu vind itr-o zi trebuie sa arunc, fiindca nu am spatiu sa le depozitez. Ma doare sufletul.”, spune cu regret o florareasa de la statia de metrou Politehnica. in plus, atita timp cit aveau chioscul, florarii puteau pune i vinzare si diverse obiecte complementare: vaze, ghivece, pamint de flori. Acum nu au curajul sa iasa cu acestea pe strada; ghivecele s-ar putea sparge, si nici nu au cum sa le expuna printre florile si asa ighesuite.
Supermarket-urile preiau clientii chioscurilor
De pe urma actiunii actualului primar general au de suferit si cartile. R. V., proprietarul unui chiosc-librarie desfiintat, explica: „Am fost nevoit sa ies cu cartile la vinzare itinse pe mese de camping. Este o barbarie pentru ca se strica marfa vazind cu ochii. Se umple de praf, iar transportind-o de doua ori pe zi de-acasa si iapoi, se deterioreaza. in plus, i zilele ploioase nici nu poti iesi cu marfa pe strada”. invelirea cartilor i folie de plastic nu este o solutie. Achizitionarea unei cantitati mari de folie se lasa cu cheltuiala, iar cumparatorii nu pot frunzari cartile care li se par interesante. Lipsiti de aceasta activitate care ii ajuta i alegerea cartilor, iubitorii de lectura prefera sa cumpere din librarii.
Nemultumiti de masura luata de edilul-sef al Bucurestiului sunt si studentii cazati i campusuri. De la tarabele si chioscurile amplasate i apropierea caminelor, tinerii studiosi isi faceau rapid aprovizionarea zilnica. „Daca iti era foame, cumparai niste biscuiti de la un chiosc din fata caminului. Tot acolo gaseai sampon, deodorant sau cerneala. Din doua chioscuri alaturate iti cumparai tot ce aveai nevoie. Acum trebuie sa te duci pina obosesti ca sa gasesti un magazin cu toate marfurile. L