Tanczos Barna, despre posibilitatea ca România să fie retrogradată la categoria „junk”
Tanczos Barna a fost întrebat dacă anticipează ca România să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating sau dacă pachetul sever de măsuri fiscal-bugetare anunțat de Guvern va fi suficient pentru menținerea actualului rating de țară.
„Trebuie să ştim ce ar însemna un junk. O retrogradare de la actualul nivel a României ar însemna direct FMI. Direct FMI ar însemna direct ieşirea din piaţă a investitorilor şi ar însemna pierderea parţială a controlului asupra deciziilor. Ar fi aceeaşi situaţie care a fost în 2009-2010 când măsurile au fost impuse, dictate, asumate de un guvern de sacrificiu.
Noi putem să prevenim acest lucru şi putem să ne reechilibrăm şi să ne recâştigăm credibilitatea. Dar este nevoie de un pachet serios. Eu nu spun că este un pachet neapărat dur sau este un pachet nu ştiu de care. Trebuie să fie serios şi credibil”, a declarat el în cadrul emisiunii „Insider Politic” de la Prima TV.
El consideră că, în cazul în care măsurile anunțate de Guvern vor fi implementate, România nu va fi retrogradată de agențiile de rating.
„Aceste agenţii urmăresc la milimetru fiecare rezonanţă şi politică şi economică. (…) Cel mai mare risc în România în anul 2025 a fost pierderea guvernării pro-occidentali. Am scăpat de acest risc. Pot să spun că până în mai a fost obiectivul principal. Ok, nu a ieşit cum şi-a dorit coaliţia, dar cel mai important este că domnul Nicuşor Dan este un preşedinte pro-occidental în relaţie bună cu SUA, cu Uniunea Europeană şi asigură o conducere democratică acestei ţări.
Am fi pierdut acest lucru dacă ar fi câştigat altcineva pe 18 mai. Am scăpat de această problemă. Ştiam că după 18 mai o să avem o perioadă foarte grea când trebuie să echilibrăm tot şi trebuie să luăm deciziile pe care n-ai cum să le iei câteodată într-o campanie electorală”, a spus el.
„Un deficit rezonabil” de 7,5%
Tanczos Barna a estimat că un nivel al deficitului bugetar de 7,5% ar putea fi considerat „un deficit rezonabil” atât pentru România, cât și în relația cu Comisia Europeană, la sfârșitul acestui an.
Întrebat ce nivel ar trebui să atingă deficitul bugetar până la sfârșitul anului pentru ca România să evite eventuale obiecții din partea Comisiei Europene, acesta a spus:
„Anul trecut a fost 9,3%. Sunt anumite estimări, dacă nu se iau măsurile, putem ajunge şi la 9 şi anul acesta dacă nu se iau câteva măsuri foarte repede. Eu cred că şi Comisia conştientizează că n-am mai plecat de la 7,8% cum am fost în momentul în care s-a calculat limita de 7% pentru 2025, am plecat de la 9,3% şi de acolo trebuie să coborâm.
Eu m-aş mulţumi cu un 7,5%, cred că ar fi rezonabil şi pentru România şi pentru Uniunea Europeană. Şi este foarte, foarte important că trebuie să asigurăm banii pentru pensii, pentru salarii şi pentru investiţii. Sunt trei capitole care trebuie să fie în buget, indiferent de deficit”.
Vicepremierul a menționat că oficialii de la Bruxelles au respins prima variantă a pachetului fiscal propus de România, ceea ce a impus adoptarea unor măsuri mai puțin populare.
„Primul pachet de măsuri fiscale a fost trimis la Bruxelles acum câteva zile şi s-a întors un răspuns de neacceptare, ”E prea puţin, trebuie să faceţi mai mult pentru consolidarea veniturilor”. Şi agenţiile de rating, când văd primul pachet, sunt foarte reticente şi din acest motiv, practic, guvernul a fost într-un timp foarte scurt nevoit, obligat să vină cu acest pachet de măsuri fiscale”, a afirmat acesta.
Oficialul consideră că, în contextul încetinirii investițiilor private la nivel european, statul nu poate renunța la investiții, însă acestea trebuie efectuate ținând cont de priorități.
Tanczos Barna a explicat că unele investiții pot fi amânate sau reprioritizate, subliniind că nu este momentul să înceapă proiecte precum stadioanele, ci că prioritățile sunt construcția spitalelor și finalizarea autostrăzilor. El a precizat că există firme românești care lucrează la aceste proiecte și așteaptă plata facturilor, iar muncitorii așteaptă salariile, astfel predictibilitatea plăților trebuie menținută.
De asemenea, a subliniat că, într-o perioadă economică dificilă, statul nu poate renunța la investiții, deoarece rolul său în susținerea economiei devine și mai important, în condițiile în care mediul privat nu poate prelua singur această responsabilitate.
„Sunt investiţii care pot fi amânate, sunt investiţii care pot fi reprioritizate, deci sigur nu trebuie să începem acum cu stadioanele. Avem lucruri mai importante de făcut, avem de construit spitale, avem de terminat autostrăzi, avem lucrări începute unde românii muncesc pe şantier, sunt firme din România care au semnat contract cu primăria, cu Ministerul transporturilor, cu Ministerul Educaţiei, cu Ministerul sănătăţii.
Acele firme aşteaptă să li se plătească facturile. Muncitorii de pe şantier, aşteaptă să primească salariile din lucrările de investiţii comandate de statul român. Deci predictibilitatea nu poate fi aruncată la coş de azi pe mâine.
Deci trebuie echilibru şi acolo, reprioritizare, reaşezare, dar trebuie să păstrăm investiţiile, pentru că într-o perioadă de creştere economică statul poate să facă un pas înapoi, se spune, vine mediul privat să facă investiţii private, dar nu trăim într-un moment de genul acesta, Europa nu trăieşte vremuri de genul acesta şi atunci investiţiile statului, participarea statului în susţinerea economiei se creşte ca importanţă”, a spus acesta.
