România se află în pericol de a intra în incapacitate de plată? Tanczos Barna: Există presiune pe costul finanțării

Vicepremierul Tanczos Barna a asigurat că România nu riscă incapacitatea de plată, deși costul dobânzilor pune presiune asupra finanțelor statului și afectează investițiile. El a criticat pierderile provocate de dobânzi mari, dând exemplu programul Anghel Saligny, și a subliniat că reforma administrativă poate fi realizată prin reorganizarea serviciilor primăriilor, fără a desființa comune sau orașe.

România nu se află în pericol de a intra în incapacitate de plată

Tanczos Barna a afirmat că România nu se află în pericol de a intra în incapacitate de plată, deși a recunoscut că statul resimte presiunea dobânzilor pe care trebuie să le achite.

„Nu există pericol privind incapacitatea de plată (…) există presiune pe costul finanțării”, a spus Tanczos Barna, explicând că deficitul acumulat anual și rostogolit „ne costă”.

Declarațiile au fost făcute marți seara la TVR Info. Vicepremierul a subliniat că dobânzile ridicate afectează investițiile, în fiecare an fiind pierdute proiecte importante.

„Un program Anghel Saligny se duce pe apa Sâmbetei din cauza dobânzilor”, a adăugat el.

Reforma administrativă propusă de Ilie Bolojan

Totodată, Tanczos Barna și-a exprimat rezerve față de reforma administrativă propusă de Ilie Bolojan, care vizează concedierea a aproximativ 12.000 de bugetari din administrația locală. Vicepremierul consideră că activitatea primăriilor poate fi reorganizată prin comasarea unor servicii, cum ar fi urbanism, contabilitate sau fond funciar, fără a desființa comune sau orașe.

”Eu sunt de acord cu reforma administrativă, dar nu în sensul desfinţării comunelor sau oraşelor sau alipirii unor comune de dragul de a face reformă. Cred că în sistemul administraţiei locale există deja câteva posibilităţi de aducere sub aceeaşi umbrelă a unor servicii care să fie prestate pentru mai multe primării, pentru micro regiune, de exemplu.
Din punctul nostru de vedere, al UDMR, este o alternativă la o reformă administrativă, aşa cum propun alţi colegi din coaliţie, de desfinţare a primărilor.

După ce trecem de acest prim hop cu reducerea cheltuielilor, cred că aceasta este provocarea cea mai mare, să găsim soluţii de reformă care nu distrug tot ce înseamnă comunitate locală.
Eu nu cred că le vrei toate distruse de dragul de a spune, «domnule, am rezolvat mare lucru». N-am rezolvat mare lucru, chiar dacă le desfinţăm pe cele care sunt sub, nu ştiu, 1.500 de cetăţeni, parcă ceva de genul au propus unii în Parlament”, a explicat Tanczos Barna pentru TVR Info.

Vicepremierul lansează acuzații la adresa instituțiilor statului

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat, tot în cadrul aceleiași emisiune, că instituțiile statului au avut suficient timp pentru a se pregăti în fața fenomenelor anunțate de meteorologi.

”Ceea ce vedem acum este un exemplu clasic al schimbărilor climatice”, a spus el, menționând că zonele vizate de codul roșu se confruntă în mod obișnuit cu secetă.

Tanczos Barna a apreciat eforturile ISU, Apele Române și ale altor instituții care au avut timp să se organizeze pentru intervenții.

”Ceea ce vedem acum este un exemplu clasic al schimbărilor climatice (…) care generează fenomenele extreme. Exact pe această hartă, în zona respectivă avem secetă pedologică”, a adăugat vicepremierul, referindu-se la harta cu avertizările emise de meteorologi.

Totodată, Tanczos Barna a criticat foștii conducători ai Apei Române pentru investițiile neefectuate.

”Ne dăm seama cât de importante ar fi fost investiţiile pe care puteau să le facă cei de la Apele Române din bani europeni şi nu le-au făcut, au pierdut sute de milioane de euro în ultimii 2-3 ani. Avem la dispoziţie din PNRR aproape 400 de milioane de euro, banii s-au pierdut în proporţie de 95%”.