Stagnarea proiectelor din PNRR

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a tras un semnal de alarmă privind gestionarea fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Pentru zona de investiții, avem, pe de-o parte, partea de proiecte care au fost în continuare agreate, să le punem pe componenta de grant, ca să luăm toți banii nerambursabili. Vom avea probabil o renegociere a PNRR, vom muta toate proiectele bune pe granturi. Vom avea un sistem de monitorizare extrem de strict. Pe proiectele care nu au progres fizic am stabilit ca ministerele să vină cu un stadiu de implementare” a explicat Pîlaru.

În cadrul unei conferințe recente, acesta a evidențiat că modul în care au fost împărțite proiectele mari a generat o situație problematică, comparabilă cu „un mare balon de săpun”.

Pentru a maximiza numărul proiectelor incluse, investițiile majore au fost fragmentate artificial, ceea ce a condus la dificultăți serioase în implementare.

Ministrul a subliniat că această practică a dus la angajamente bugetare în valoare mult mai mare decât disponibilul real, inclusiv o supracontractare de peste 130%.

Astfel, România se confruntă cu un deficit fiscal ridicat și o dificultate sporită în finalizarea investițiilor, în condițiile în care multe dintre ele au progres minim sau chiar inexistent.

„Pe cei 28, 5 miliarde de euro alocați pe PNRR s-a construit un mare balon de săpun. Mai întâi, ca să băgăm cât mai multe în PNRR s-au fracționat proiecte majore, de exemplu autostrăzi. Ca să băgăm toate autostrăzile. În loc sa zic că se finanțează autostrada A7 integral din PNRR, am pus că se finanțează jumătate din PNRR sau într-o anumită proporție și jumătate din fonduri naționale, ca să încapă și A8 și alte lucruri. Făcând acest lucru fracționat, practic ai niște angajamente bugetare pe bani naționali, pe care România îi are și nu îi are, cu deficit bugetar 9,3%. S-a făcut și o supracontractare de 130%. În jurul PNRR, există contracte de finanțare promise de 47,4 miliarde de euro”, a mai spus ministrul.

Proiectele vor fi monitorizate și reevaluate

Pentru a redresa situația, Pîslaru a anunțat că se impune o monitorizare riguroasă a fiecărui proiect din PNRR, în special a celor fără progres concret. Va urma o reevaluare serioasă, cu posibilitatea scoaterii din Plan a investițiilor doar pe hârtie, în timp ce cele esențiale vor fi susținute prin intensificarea eforturilor: constructorii vor fi mobilizați chiar și cu program extins, pentru a recupera întârzierile.

„Ceea ce trebuie să facem e să vedem stadiul implementării tuturor proiectelor care ies din PNRR, asta înseamnă că discutăm de cele 7,8 miliarde, dar și de diferența care a fost asumată prin contracte de finanțare până la 47,4 miliarde. Din ele, cele care sunt doar pe hârtie evident trebuie să le scoți, cele care sunt proiecte cruciale trebuie să înțelegem dacă există vreo cale de mobilizare, punem constructorii să lucreze zi-noapte, să dubleze echipele, orice”, a mai afirmat Pîslaru,

O altă măsură prevăzută este renegocierea PNRR, astfel încât proiectele viabile să fie finanțate în proporție mai mare din granturi nerambursabile, reducând astfel presiunea asupra bugetului național.

Ministrul a mai avertizat că, deși termenul de încheiere al Planului se apropie rapid, progresele sunt insuficiente, iar întârzierea reformelor a agravat blocajele financiare. România a pierdut deja fonduri importante, iar cererile de plată aprobate sunt mult sub așteptări. În acest context, responsabilitatea ministerelor este crucială, fiecare urmând să prezinte clar ce investiții pot fi salvate și care trebuie reevaluate.

„Ce nu se poate termina până în 2026, pentru că nu le-am pregătit la timp, vom stabili surse alternative de finanțare. E foarte important ca de data asta să nu ne mai ascundem în spatele unei file bugetare. Este datoria mea să vă spun lucrurile așa cum sunt. Să nu mai fie lucruri ascunse sub preș. PNRR e o ocazie pentru modernizarea țării. La cererea de plată 2 au început să existe întârzieri. Întârzierile au fost mai mult legate de reforme. La cererea de plată 2, deja România a pierdut peste 10 milioane euro. E un prim rateu. E neputința României de a semna contracte pentru proiecte cu hidrogen și stocare de hidrogen. Întârzierile au devenit cronice. Trebuia să avem 10 cereri de plată, ulterior, am ajuns la 8 cereri de plată. Cu un an înainte de terminarea PNRR suntem cu cererea de plată doar parțial acceptată. Aproximativ 800 milioane de euro sunt suspendate. Întârzierea reformelor a fost doar vârful icebergului. Comisia ne-a întrebat ce vrem să facem cu investițiile pentru că progresul e aproape zero”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

O șansă pentru modernizarea țării, condiționată de transparență și efort

Pîslaru a concluzionat că PNRR reprezintă o oportunitate vitală pentru modernizarea țării, dar fără o abordare serioasă, transparentă și coordonată, riscul de eșec crește considerabil.

Guvernul trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a evita pierderea resurselor și pentru a transforma aceste fonduri într-un impuls real de dezvoltare economică și socială.