Din cuprinsul articolului

Reforma fiscală, în pregătire la Ministerul Finanțelor

Reforma fiscală aflată în lucru la Ministerul Finanțelor include măsuri cu efect direct asupra marilor companii și asupra modului de lucru al ANAF.

Ministrul Alexandru Nazare a prezentat a doua etapă a pachetului legislativ, cunoscut sub numele „Pachetul 2”.

Proiectul urmărește modernizarea proceselor de colectare a taxelor, reducerea birocrației și descurajarea transferului artificial de profituri. Pachetul conține modificări atât pentru mediul privat, cât și pentru structurile fiscale.

Rezumatul declarațiilor făcute de ministrul de Finanțe până acum

  • Pentru 2024, volumul estimat al tranzacțiilor cu afiliații este de aproape 15 miliarde de lei. Am pregătit o formulă nouă de încasare, similară celei utilizate în Statele Unite, prin care sumele ce depășesc 3% vor fi considerate nedeductibile.
  • Estimăm că această măsură va avea un impact și asupra creșterii impozitului pe profit. Noul impozit este planificat pentru anul 2026, având ca bază datele din 2024.
  • Propunerea este ca taxa aplicată tranzacțiilor cu afiliații să înlocuiască actualul impozit pe profit. Este esențial să fim pregătiți permanent pentru eventualitatea unei recesiuni și să o anticipăm din timp.
  • Odată cu eliminarea INCA, ne așteptăm ca mediul investițional să manifeste o atitudine diferită față de România.
  • Nu trebuie să targetăm activitatea multinaționalelor.
  • Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale.
  • Nu am găsit foarte multe urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor. Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor transferate către afiliați.
  • Începem un exercițiu care în paralel va însemna o întărire a direcției de transferuri de prețuri din ANAF.
    Am plecat de la niște evidențe cuantificabile. În evidențele ANAF există categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate. Vorbim de management fee-uri, de cheltuieli de adminsitrare, de proprietate intelectuală, de dobânzi intra-grup și cheltuieli de consultanță. Vrem de acum să ne raportăm în speecial la aceste cheltuieli susceptibile, pricinoase ale multinaționalelor, prin care în mod tradițional se transferă profituri.
  • Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt previne creșterea economică, previne investițiile acelor companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care acele multinaționale își exportă profiturile.
  • Pe aceste patru categorii de cheltuieli avem un volum calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei, în relația cu afiliații.
  • Am creat o nouă formulă de taxare, inspirați din base erotion tax, folosită în SUA, cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, ca tot ce depășește acești 3% să fie considerat nedeductibil.
    În fapt, permitem niște cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%.
  • Ne așteptăm la un efect în creștere a impozitului pe profit și la o evidență mult mai clară a zonelor susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor.
  • Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024.
  • Propunerea este ca noua taxă pe afiliați să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro.
  • De ce facem asta? Pentru că vrem investiții, avem o creștere economică în decelerare, avem investiții străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30%, și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru recesiune, având datele economice la zi, de astăzi, care ne indică că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru.
  • Odată cu eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA), ne așteptăm de la companii să aibă o altă atitudine față de investiții în România.
  • La adoptarea IMCA ne așteptam la 5-7 miliarde încasări, avem 1,2 miliarde încasări. Este clar că această taxă nu și-a atins efectele și nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaționalelor, care era sensibilă, ci a targetat toată activitatea lor economică. Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaționalelor, multinaționalele trebuie să investească în România, trebuie să încurajăm și alte multinaționale să vină în România, să creeze plus-valoare, să creeze locuri de muncă. Dar, când vine vorba de cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de cheltuieli de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România.
  • O a doua măsură se referă la o taxă pe fluxuri extracomunitare de colete, cele de sub 150 de euro. În România, aceste fluxuri au crescut la 225.000 de colete pe zi astăzi. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse. Sunt efecte de mediu, logistice.
  • Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de sub 150 de euro, care va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat. Cei care vor să-și stabilească huburi logitice în România nu vor mai trebui să plătească acești bani. Îi invităm pe cei care doresc să-și stabilească huburi logisice în România.
  • Propunem teste de integritate pentru angajații ANAF. Introducem bodycam-uri.

Reguli noi propuse pentru sistemul de impozitare

Una dintre propunerile importante prevede eliminarea impozitului de 0,5% din cifra de afaceri aplicat companiilor cu venituri anuale de peste 50 de milioane de euro. Această taxă aducea la buget aproximativ 1,5 miliarde de lei pe an.

În locul ei, Ministerul Finanțelor intenționează să introducă un mecanism prin care vor plăti doar firmele care își externalizează profiturile, indiferent de dimensiune. Estimările oficiale arată că impactul bugetar ar rămâne la același nivel.

Un alt punct al pachetului prevede obligativitatea ca toate SRL-urile să dețină un cont bancar, începând cu 1 ianuarie.

În prezent, aproximativ 700.000 din cele 1,6 milioane de firme active nu au cont bancar, ceea ce îngreunează verificările și trasabilitatea tranzacțiilor.

România va schimba radical modul în care impozitează companiile multinațional

Alexandru Nazare a anunțat că România va schimba radical modul în care impozitează companiile multinaționale, trecând de la actualul impozit pe cifra de afaceri (IMCA) la o taxă țintită pe zonele prin care acestea își transferă artificial profiturile către afiliați. Analizele ANAF au arătat lipsa unei monitorizări clare a acestor transferuri, inclusiv a sumelor implicate.

Vizate vor fi patru categorii principale de cheltuieli în relația cu afiliații: management fee-uri, cheltuieli de administrare, plăți pentru proprietate intelectuală, dobânzi intra-grup și cheltuieli de consultanță. În 2024, aceste cheltuieli însumează aproape 15 miliarde de lei. Noua formulă de taxare, inspirată din „base erosion tax” folosită în SUA, va stabili un prag de 3% din cifra de afaceri pentru aceste cheltuieli. Tot ce depășește acest nivel va fi considerat nedeductibil și impozitat cu 16%.

Măsura va fi implementată în 2026, pe baza datelor din 2024, și va înlocui IMCA aplicată companiilor cu afaceri de peste 50 de milioane de euro. Nazare a justificat schimbarea prin nevoia de a stimula investițiile și de a evita frânarea creșterii economice, în contextul scăderii cu 30% a investițiilor străine directe în primele cinci luni ale anului și a riscului unei recesiuni.

El a subliniat că IMCA nu și-a atins obiectivele: din estimările inițiale de 5–7 miliarde lei încasări, s-au colectat doar 1,2 miliarde. În plus, IMCA a taxat întreaga activitate economică a multinaționalelor, nu doar zonele vulnerabile la transfer de profit. Obiectivul noii taxe este ca multinaționalele să investească în România și să creeze locuri de muncă, dar atunci când fac plăți către afiliați peste pragul stabilit, să plătească impozit pe profit în România.

SURSE. Schimbări propuse pentru legislația insolvenței

Ministerul Finanțelor colaborează cu Ministerul Justiției pentru revizuirea Legii insolvenței. Textul se află încă în analiză, urmând ca propunerile să fie prezentate public după finalizarea consultărilor. Scopul este reducerea abuzurilor și scurtarea perioadelor în care firmele pot rămâne în insolvență.

În acest context, surse guvernamentale au transmis că PSD a propus următoarele modificări:

„1.Filtru de bună-credință al judecătorului privind justificare economică reală la deschiderea procedurii de insolvență.

2.Interzicerea accesului la insolvență pentru administratorii recidiviști.

3.Termene mai scurte pentru limitarea perioadei în care o firmă poate rămâne în insolvență.

4.Sancționarea practicienilor care tergiversează procedura de insolvență.

5.Procedură accelerată de tragere la răspundere a administratorilor de rea-credință.

6.Interzicerea înființării de noi firme de către asociați/administratori în insolvență.”

Aceste propuneri ar urma să fie integrate în proiectul de modificare legislativă, dacă vor primi avizul ministerelor implicate.

Îmbunătățirea activității ANAF pentru combaterea evaziunii fiscale

Proiectul mai include măsuri pentru eficientizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Printre obiective se numără optimizarea proceselor de control, creșterea gradului de colectare a veniturilor și reducerea timpului necesar pentru verificările fiscale. Acțiunile propuse ar urma să contribuie la combaterea evaziunii și la creșterea transparenței.

De asemenea, se are în vedere o procedură accelerată de dizolvare a firmelor inactive, astfel încât radierea lor să aibă loc în termen de 2-3 ani. În prezent, procesul durează mai mult, permițând menținerea unor firme fără activitate în registrele oficiale.