Mii de firme din România, declarate inactive fiscal de ANAF
O firmă de contabilitate avertizează că sute, posibil chiar mii de companii din România riscă să fie declarate inactive fiscal. Această situație apare deoarece inspectorii Antifrauda ANAF, în timpul controalelor efectuate, nu au găsit reprezentanții firmelor la sediile sociale, deși societățile respective nu aveau datorii față de stat în momentul verificărilor.
CC Tax Advisory a avertizat că ANAF comunică prin SPV contribuabililor că aceștia au fost declarați inactivi fiscal de la data deciziei, citând doar articolul 92, alineatul 1 din Codul de Procedură Fiscală, fără a menționa vreo literă specifică.
Situații în care contribuabilul poate fi declarat inactiv fiscal
Problema constă în faptul că articolul menționează șapte situații în care contribuabilul poate fi declarat inactiv fiscal, explică experții:
- contribuabilul nu își îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege;
- contribuabilul se sustrage controalelor organului fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care împiedică identificarea acestuia;
- organul fiscal central constată că societatea nu funcționează la domiciliul fiscal declarat;
- înregistrarea temporară a inactivității la registrul comerțului;
- expirarea duratei de funcționare a societății;
- lipsa organelor statutare ale societății;
- expirarea duratei deținerii spațiului destinat sediului social.
CC Tax Adivsory explică faptul că inactivitatea fiscală, conform analizei articolului 92 alineatul (1) din Codul de procedură fiscală, care reglementează un comportament fiscal problematic, are implicații atât juridice, cât și economice. O firmă fantomă este, în general, o entitate comercială legal înregistrată, dar cu o durată de viață foarte scurtă și cu beneficiari reali, de regulă, necunoscuți autorităților fiscale.
Totuși, în multe dintre cazurile sancționate nu este vorba despre astfel de situații: firmele vizate aveau un istoric, erau la zi cu plata impozitelor și aveau organe de conducere cunoscute de autorități.
Când devin problematice deciziile de declarare a inactivității fiscale
Deciziile de declarare a inactivității fiscale devin problematice pentru contribuabilii aflați în cel puțin două situații:
- Când nu desfășoară activitate comercială la sediul social. De exemplu, un magazin de comerț cu amănuntul care își desfășoară efectiv activitatea într-un alt loc decât sediul social.
- Când își desfășoară activitatea la terți. În acest context, CC Tax Advisory oferă câteva exemple de mici contribuabili afectați de această interpretare abuzivă a ANAF:
- Un instalator care deține un SRL cu sediul social fix, dar își desfășoară activitatea la clienți, conform specificului muncii sale.
- Un electrician care are un SRL cu sediul social stabilit, însă prestează servicii la clienți, ca parte a activității sale.
- Un mic transportator de marfă, de tip cap de TIR, care are sediul social la o adresă fixă, dar din cauza naturii muncii nu poate fi prezent simultan la sediul social și să desfășoare activitatea specifică codului CAEN.
„Procedura oficială spune că dacă organul fiscal nu găsește contribuabilul, atunci îl invită la sediul ANAF. În București, ANAF nu a făcut asta. A emis direct decizii de inactivitate fiscală. Alte administrații fiscale din țară au ales să respecte procedura fiscală. Problema uriașă cu această abordare este că din momentul în care este declarat inactiv fiscal, controbuabilul pierde instant codul de TVA.
Asta nu înseamnă însă că nu mai colectează TVA, ci doar că nu îl mai poate deduce. Deci, statul român, în același timp sancționează firma respectivă, dar are încredere în ea, în continuare, să colecteze TVA.
Acum, experții contabili, care aveau și așa doar 7 zile să facă raportarea semestrială pentru firmele cu venituri de peste 1 milion de euro, pentru că ANAF a publicat cu mare întârziere formularul, trebuie să oprească tot și să scrie contestații la deciziile de inactivitate fiscală. Pentru că termenul de contestație este unul foarte mic, iar dacă nu contestă decizia, contribuabilii rămân cu un cost de 21%.
Nimeni nu contestă nevoia de a combate evaziunea, dar aici vorbim despre firme care erau la zi cu toate plățile către stat. Este un exemplu în plus că trebuie făcută odată o armonizare între Codul de Procedură Fiscală și restul legilor care reglementează activitatea economică.
Pentru că nu se poate să îi permiți unui operator economic să aibă activitate la terți și apoi să îl declari inactiv pentru că nu l-ai găsit la sediul social, în condițiile în care Registrul Comerțului știe exact ce firme au activitate la terți, ce firme au puncte de lucru și ce firme au declarau sau nu activitate la sediul social.
Mai mult, legea 102/2020 a eliminat obligativitatea de a avea doar o firmă înregistrată la un sediu social, deci contribuabilii care au contractat servicii de găzduire sediul social nu au încălcat nicio lege”, a explicat Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory.
