Modificări importante privind modalitățile de plată cu cardul

Eliminarea plafonului de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul a fost confirmată în conferința de presă susținută la Ministerul Finanțelor.

Alexandru Nazare a precizat că orice comerciant va trebui să pună la dispoziția clienților atât plata în numerar, cât și metode electronice.

„O altă obligație era acel plafon pentru plățile cu cardul, plafonul de 50.000 de lei. Eliminăm acel plafon, astfel încât orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată cash, dar și prin orice altă modalitate electronică (…)

Nu mai suntem în situația din 2018 sau 2021, acum sunt 3 tipuri de POS-uri și se pot obține mult mai ușor.”, a declarat ministrul.

Măsura este parte dintr-un plan mai amplu de digitalizare și simplificare a proceselor de plată. Oficialii spun că infrastructura actuală permite comercianților, indiferent de mărime, să implementeze rapid POS-uri sau alte soluții electronice. În acest fel, clienții vor avea libertatea de a alege metoda de plată, fără restricții de sumă.

Actualizarea cu rata inflației a capitalului social și majorarea acestuia

Alexandru Nazare a prezentat astăzi un set de schimbări legislative esențiale referitoare la nivelul capitalului social minim necesar pentru înființarea unei societăți cu răspundere limitată (SRL) în România.

„Capitalul social nu mai este 200 de lei. Este 1 leu în prezent, dar această valoare este simbolică și nu reflectă realitățile economice”, a declarat oficialul.

Ministrul a subliniat că statul dispune de resurse limitate pentru a urmări și a interveni în activitatea firmelor care nu oferă garanții minime de stabilitate financiară:

„Statul are puține resurse să recupereze datoriile sau să intervină eficient în cazul firmelor care se închid rapid sau nu respectă obligațiile”, a mai spus Nazare.

În acest context, Ministrul Finanțelor propune ajustarea valorii capitalului social în raport cu rata inflației din ultimii ani, măsură care ar conduce la o majorare semnificativă a pragului minim necesar.

„Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social. Practic, propunem un capital social de minim 8.000 de lei pentru SRL-uri.

Acești bani pot fi cheltuiți, nu sunt blocați, dar dacă aceste companii ajung în insolvență, atunci statul își poate recupera banii”, a explicat Alexandru Nazare.

Noua valoare urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Modificarea este menită să ofere o bază financiară mai solidă pentru firme și să reducă riscul de insolvență imediată. Totodată, va aduce mai multă încredere în mediul de afaceri, atât pentru parteneri interni, cât și externi.

Măsura este parte dintr-o strategie mai amplă a autorităților, menită să reducă numărul societăților „fantomă” active pe piața românească.

 Situația firmelor care nu emit facturi trebuie analizată

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că situația firmelor care nu emit facturi trebuie analizată atât din punct de vedere legal, cât și din perspectiva modului în care statul își organizează bugetele.

În cadrul conferinței, ministrul a fost întrebat și despre recentele afirmații ale vicepremierului Dragoș Anastasiu, care a spus că există firme de construcții ce nu facturează lucrări de 1,5 milioane de euro. Ministrul a răspuns:

„Cred că pe domnul Anastasiu trebuia să-l întrebați, să completeze declarația, nu pe mine. ANAF-ul verifică, să știți, și v-am dat și exemplu mai devreme ce tip de verificări face ANAF-ul astăzi. Face foarte multe tipuri de verificări, deja se vede ce verificări face”.

Nazare a subliniat că problema trebuie privită și din perspectiva modului în care statul își planifică bugetele.

„Cred că problema trebuie reglată din ambele părți. Trebuie să începem să facem bugete corecte. Nu mai putem să lansăm proceduri de licitații dacă nu avem bani, dacă nu avem certitudinea că există bani la bugetul de stat, în anul curent sau în anii următori.

Și acest lucru este foarte important și pentru respectul pe care noi îl acordăm mediului economic în general, antreprenorilor români și străini, mai ales celor români, care nu au același tip de resurse pe care îl au cei străini, pentru care e mult mai greu să ia un credit, pentru care e mult mai greu să rămână în piață”, a adăugat ministrul.

Probleme în derularea licitațiilor publice

Oficialul a menționat că, în trecut, numeroase licitații au fost demarate fără a exista fonduri asigurate pentru finalizarea proiectelor. Această practică a afectat în special companiile locale, care au fost puse în situația de a lucra fără certitudinea plății.

El a explicat că este nevoie de o planificare bugetară realistă, pentru a preveni situațiile în care instituțiile publice contractează lucrări pe care nu le pot achita la termen. Potrivit ministrului, respectarea acestor principii ar consolida încrederea mediului privat în relația cu statul.