România, în criză de timp și credibilitate: Proiecte de 7,8 miliarde euro din PNRR riscă să eșueze
România riscă să piardă proiecte în valoare de 7,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a avertizat astăzi ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Într-o conferință de presă cu accente critice și ton alarmist, oficialul a descris situația drept „un vârf de iceberg”, expunând în detaliu amploarea blocajelor instituționale, a întârzierilor cronice și a promisiunilor neonorate care au dus România în pragul unui eșec sistemic de implementare.
„Vorbim de școli, spitale, segmente de autostradă, infrastructură feroviară”, a spus el.
Ministrul Dragoș Pîslaru a descris indirect eșecul de planificare din jurul PNRR, arătând că programul a fost supraîncărcat cu inițiative insuficient fundamentate, promisiuni greu de onorat și un nivel de angajamente financiare care a depășit cu mult capacitatea reală de implementare. În fața presiunii realității, oficialul susține că România nu mai are de ales decât să reevalueze în profunzime întregul cadru și să înceapă un proces amplu de resetare.
Proiecte critice sub semnul întrebării: spitale, autostrăzi, școli
Potrivit datelor prezentate de ministru, proiecte din aproape toate sectoarele strategice — de la educație și sănătate, la infrastructură rutieră și feroviară — sunt în pericol de a nu fi finalizate până la termenul-limită din 2026. Printre acestea se numără:
- 14 dintre cele 19 spitale promise în PNRR, dintre care 4–5 nu au progres deloc;
- Segmente de autostradă și linii de cale ferată rămase în stadiu de intenție;
- Unități școlare și de locuințe sociale fără licitații finalizate;
- Programe de împădurire și infrastructură socială aflate în impas.
Ministrul a semnalat, într-o formulare retorică, contrastul alarmant dintre termenul-limită al anului 2026 și stadiul real al multor proiecte, subliniind că, în unele cazuri, lucrările nici măcar nu au fost demarate la nivel de documentație, ceea ce pune sub semnul întrebării fezabilitatea finalizării acestora în timp util.
Eșec predictibil, planificare iluzorie
Pîslaru a sugerat că problemele de fond ale PNRR sunt rezultatul unui amestec toxic de improvizație politică, fragmentare instituțională și lipsă de guvernanță. Din dorința de a atrage rapid fonduri, multe proiecte au fost incluse forțat în plan, fără o analiză de fezabilitate reală sau capacitate administrativă.
Ministrul a atras atenția că, în efortul de a include cât mai multe proiecte în PNRR, autoritățile au fragmentat în mod artificial mari investiții, precum autostrăzile, asumându-și angajamente financiare considerabile fără o acoperire clară în bugetul de stat. Într-un context marcat de dezechilibre fiscale și incertitudini bugetare, România și-a luat responsabilități majore de cofinanțare, deși aproape jumătate din valoarea totală a planului se sprijină nu pe fonduri europene nerambursabile, ci pe resurse interne.
În acest context, Comisia Europeană și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) au demarat discuții „preliminare” pentru a stabili care proiecte mai pot fi salvate și care trebuie fazate sau mutate pe alte surse de finanțare – fonduri de coeziune, împrumuturi de la BEI sau chiar bugetul de stat.
Credibilitatea României, știrbită la Bruxelles
Pîslaru a recunoscut franc că credibilitatea României este în acest moment grav afectată la Bruxelles. „Ne-am dus de fiecare dată cu promisiuni și de fiecare dată nu ne-am ținut de ele. Acum nu mai merge. ‘Merge și așa’ s-a terminat.”
Ministrul urmează să aibă vineri o întâlnire crucială cu Celine Gauer, coordonatoarea Mecanismului de Redresare și Reziliență din partea Comisiei Europene.
Ministrul a precizat că întâlnirea programată nu va avea caracter tehnic, ci va marca un moment de asumare la nivel politic. Mesajul pe care intenționează să-l transmită partenerilor europeni este că România traversează un moment de conștientizare și realiniere, iar actualul prim-ministru este pregătit să-și asume rolul de garant al unei restructurări autentice și ireversibile.
Reforme accelerate și prioritizare dureroasă
Guvernul pregătește un pachet de măsuri corective, inclusiv modificări legislative pentru întărirea guvernanței corporative în energie, precum și o versiune revizuită a legii salarizării, trimisă deja Comisiei. Pachetul fiscal va fi adoptat prin lege de abilitare în timpul verii, iar până în iulie 2025 trebuie emis ordinul pentru tarifele pe vehicule grele – o condiționalitate esențială din PNRR.
Pe zona de investiții, Pîslaru a anunțat un sistem de monitorizare strictă a proiectelor cu progres zero, precum și o tentativă de salvare a celor prioritare împreună cu constructorii și autoritățile locale.
Ministrul a transmis că, deși abandonarea proiectelor nu este luată în calcul, este esențială o recalibrare lucidă: unele investiții vor trebui reordonate în funcție de urgență și fezabilitate, iar pentru cele amenințate de depășirea termenului-limită se caută deja surse alternative de finanțare.
În paralel, Dragoș Pîslaru a anunțat că se lucrează intens la pregătirea celei de-a patra Cereri de plată, care ar putea aduce între 5 și 6 miliarde de euro – o sumă considerată crucială pentru echilibrul fiscal al țării. Totuși, avertizează ministrul, accesarea acestor fonduri depinde strict de capacitatea României de a face pasul decisiv de la angajamente teoretice la implementare concretă.
