Dronele decid viitorul apărării: UE, trebuie să producă „milioane” pentru a contracara amenințarea rusă
Dronele trebuie să devină vârful de lance al apărării europene, avertizează comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, care cere mobilizarea unei „armate de milioane de drone” pentru a face față unei posibile agresiuni ruse. Declarațiile sale, lansate înaintea Consiliului European de joi, trag un semnal de alarmă strategic și impun liderilor UE o reevaluare urgentă a priorităților în domeniul apărării.
Potrivit lui Kubilius, informațiile militare sugerează că Rusia şi-ar putea intensifica pregătirile şi chiar lansa un atac împotriva unei ţări NATO în următorii cinci ani.
„Rusia poate avea în jur de cinci milioane de drone, deci trebuie să avem capacități și mai mari pentru a face față”, a declarat comisarul, citat de Sky News.
El a avertizat că, dacă președintele Vladimir Putin ar da undă verde unei ofensive, țara vizată s‑ar confrunta cu o forță „călită în luptă” şi echipată cu „milioane de drone”.
Lecțiile dure din Ucraina despre cum sunt folosite dronele
Războiul din Ucraina a redefinit pe deplin rolul dronelor pe câmpul de luptă. Unitățile ucrainene de drone sunt responsabile de aproximativ 80% din pierderile suferite de Rusia pe front, demonstrând avantajele unei tehnologii ieftine şi adaptabile.
„Nimic nu se mai poate mișca acolo. Totul e controlat de drone. Un tanc tradițional rezistă în acea zonă aproximativ șase minute”, a explicat comisarul după vizita sa pe front.
Kubilius a adus şi exemple concrete din Lituania, ţara sa natală şi fostă republică sovietică. „Dacă Ucraina are nevoie de patru milioane de drone pentru un front de 1.200 km, Lituania, cu o graniţă de circa 900 km cu Rusia şi Belarus, ar avea nevoie de aproximativ trei milioane de drone pe an, în cazul izbucnirii unui conflict. Aceasta este scala provocării”.
Europa trebuie să investească în capacitatea de producție şi inovare
Comisarul european avertizează că acumularea de stocuri masive de drone este insuficientă şi chiar riscantă, deoarece evoluțiile tehnologice fac echipamentele rapid depășite.
„Dacă Ucraina are nevoie de 4 milioane de drone pentru 1.200 km, noi am avea nevoie de aproximativ 3 milioane într-un singur an, în cazul în care izbucnește războiul, dacă vine așa-zisa ‘Ziua X’”, a spus el.
Kubilius a subliniat că, în prezent, doar două armate din Europa au acumulat experiență concretă în utilizarea dronelor la scară largă una angajată în ofensivă și alta în apărare. Această realitate ar trebui să servească drept lecție urgentă pentru restul continentului.
„Pe continentul european, în acest moment, există doar două armate cu experiență reală de luptă în utilizarea dronelor la scară mare: una este cea rusă, care plănuiește noi agresiuni, cealaltă este cea ucraineană”, a spus Kubilius.
Avertismentul comisarului vine după ce NATO a anunțat că producţia şi protecţia împotriva dronelor sunt priorități strategice. Alianţa a decis recent creşterea bugetului apărării la 5% din PIB şi intensificarea investițiilor în apărare antiaeriană şi drone.
„Trebuie să învățăm cât mai mult de la Ucraina, cum să ne organizăm apărarea împotriva unui val de drone și cum să facem industria de apărare mai inovatoare”, a adăugat acesta.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat la summit creşterea de cinci ori a capacității de apărare antiaeriană şi investiţii masive în tehnologii de ultimă generație. „Vedem zilnic cum Rusia terorizează Ucraina din aer şi trebuie să fim capabili să ne apărăm împotriva acestor atacuri”, a spus Rutte.
Modelul britanic şi german
Marea Britanie şi-a adaptat recent strategia de apărare după lecțiile ucrainene şi mizează pe un mix de 20% echipamente tradiționale şi 80% drone (40% de unică folosinţă şi 40% de înaltă performanţă), alocând peste două miliarde de lire sterline programului de dezvoltare a dronelor militare. „Cine deţine primul noile tehnologii şi le livrează pe câmpul de luptă va câştiga”, a declarat ministrul britanic al Apărării, John Healey.
Germania şi Danemarca au semnat şi ele acorduri de producţie şi achiziție de drone, după modelul Marii Britanii şi al Ucrainei. Ministrul german al Apărării şi-a reafirmat angajamentul de a construi „cea mai puternică armată convențională din Europa” şi de a accelera producţia şi implementarea sistemelor autonome şi de apărare antiaeriană. „Nu cumpărăm doar câteva drone, ci cantități mari, pe care le testăm direct cu trupele”, a precizat un purtător de cuvânt.
La nivel european, Comisia a aprobat recent un plan de împrumut de 150 de miliarde de euro destinat dezvoltării şi modernizării industriei de apărare. Scopul: adaptarea rapidă la noile realități ale războiului şi garantarea unei capacități de apărare credibile şi sustenabile pe termen lung.
