„Puțini oameni știu ce arme am adus. Am făcut-o în secret”, a declarat Vucic, într-o conferință de presă transmisă de agențiile bulgare BGNES și Novinite. Așadar Serbia are cu ce…
Vucic a susținut că scopul acestui reînarmament este protejarea suveranității și asigurarea libertății naționale. Potrivit liderului sârb, Forțele Armate ale Serbiei sunt „mai puternice ca niciodată”, iar detaliile privind noile capacități militare au fost păstrate intenționat în afara spațiului public. Doar cinci persoane ar fi, potrivit acestuia, la curent cu întreg arsenalul adus în țară.
În contextul în care Kosovo, Albania și Croația au semnat o declarație privind cooperarea în materie de securitate și apărare, Vucic a acuzat formarea unei „alianțe militare” regionale. El a mai susținut că aceste țări au încurajat Bulgaria să li se alăture, ceea ce, în opinia sa, obligă Serbia să își consolideze forțele proprii pentru a nu deveni vulnerabilă.
Serbia: „Nu vom trage primii, dar vom fi pregătiți”
Președintele Vucic a anunțat o amplă paradă militară în luna septembrie, care va marca momentul în care Serbia își va dezvălui public noul arsenal. Evenimentul va fi, conform spuselor sale, o „demonstrație a capacității militare” și un mesaj clar privind vigilența națională.
În același timp, liderul de la Belgrad a susținut că Serbia nu a reacționat la survolul dronelor NATO pentru a nu-și compromite secretele militare.
„Nu vrem ca ei să știe ce avem”, a spus Vucic, referindu-se la faptul că Serbia deține acum mai multe tipuri de drone și tehnologii de apărare aeriană, dezvoltate recent în tăcere.
Deși s-a arătat precaut, Vucic a încercat să respingă temerile că Serbia ar reprezenta o amenințare pentru vecinii săi. El a spus că țara este înconjurată de state membre NATO și nu are niciun interes în a porni un conflict. Totuși, a subliniat că este „obligată să fie pregătită”.
„Nu vom trage primii, dar trebuie să ne apărăm țara”, a afirmat el, subliniind caracterul defensiv al strategiei de înarmare.
România, deși vecină cu Serbia și membră NATO, nu este menționată direct ca parte a vreunui acord militar împotriva Belgradului. În plus, România nu recunoaște independența Kosovo, ceea ce menține o anumită neutralitate în acest context regional tensionat.
Serbia, între presiuni militare și dependențe economice
În paralel cu tensiunile din domeniul securității, Serbia se confruntă cu provocări serioase și în plan economic. Președintele Vucic a confirmat că va începe discuții cu Statele Unite privind viitorul companiei petroliere sârbe NIS, filială a Gazprom Neft, care se află sub sancțiuni occidentale din cauza legăturii cu Rusia.
Licența actuală de funcționare a NIS urmează să expire pe 27 iunie, iar o cerere a fost depusă pentru obținerea unei licențe speciale care să permită continuarea operațiunilor. Fără această derogare, NIS riscă blocarea activității, fapt care ar afecta grav industria energetică a țării.
Această situație scoate la iveală o realitate geopolitică complicată pentru Serbia: deși încearcă să își păstreze neutralitatea militară și să se poziționeze ca o forță independentă în regiune, Belgradul rămâne economic vulnerabil, în special din cauza dependenței de resursele energetice rusești.
Pe 18 martie, Kosovo, Albania și Croația au semnat o declarație de cooperare în domeniul securității, prezentată oficial ca un acord pentru stabilitatea regională. Deși inițial a fost percepută ca începutul unui pact militar, părțile semnatare au negat această interpretare. Totuși, semnalele transmise nu au fost ignorate la Belgrad.
