Organizația întâmpină și acum niște probleme reale. Populația îmbătrânește. Iar creșterea economică rămâne scăzută. Datorită invaziei ruse în Ucraina soluții creșterii cheltuielilor militare vor impieta asupra economiei. Unde mai pui că soluția Green Deal-ului nu este favorabilă în primul rând industriei germane ca pivot al industriei europene. Adversarii populiști, care critică zgomotos Comisia Europeană, au profitat de moment, iar acum caută căi de relansare a competiției. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene – forul executiv al organizației – a făcut obiectul unor critici tot mai acerbe, ea încercând totodată să coordoneze bugetul organizației, notează EVZ
“Avem nevoie de o nouă Uniune Europeană, care să fie gata să se relanseze în lume și să se arate foarte activă în remodelarea acestei noi ordini mondiale ce va să vină” a declarat Ursula von der Leyen în acest an, cu ocazia unui interviu acordat ziarului german Die Zeit. Europa însă își caută direcția fiind prinsă între SUA, China și războiul din Ucraina.
Operațiuni militare îndrăznețe
În decurs de două săptămâni, în luna iunie, forțele armate ucrainene și israeliene au executat două dintre cele mai îndrăznețe operațiuni din istoria militară recentă. Pe 1 iunie, folosind zeci de drone de atac unidirecționale cu rază scurtă de acțiune, introduse ilegal în teritoriul rusesc, Ucraina a reușit să avarieze sau să distrugă semnificativ cel puțin 11 bombardiere strategice rusești în cadrul Operațiunii „Pânza de Păianjen”.
Apoi, începând cu 13 iunie, în cadrul Operațiunii „Leul care se ridică”, Israelul a folosit drone de atac unidirecționale care fuseseră introduse ilegal în Iran bucată cu bucată pentru a distruge apărarea aeriană iraniană, ajutând Israelul să obțină controlul deplin asupra spațiului aerian iranian. În fiecare caz, dronele care costă nu mai mult de câteva mii de dolari fiecare au reușit să distrugă sisteme de arme avansate în valoare de zeci sau chiar sute de milioane de dolari, care nu pot fi înlocuite cu ușurință. Aceste două succese tactice uimitoare anunță o schimbare mai amplă în modul de desfășurare a războiului.
Atât Ucraina, cât și Israelul continuă să se bazeze pe sisteme de arme tradiționale și scumpe, iar succesul Israelului în Iran, în special, a necesitat utilizarea extensivă a avioanelor de vânătoare cu echipaj dar și a avioanelor cisternă pentru alimentare în zbor. Însă pentru armatele moderne, sistemele de arme fără echipaj uman – din ce în ce mai mult activate de inteligența artificială – devin esențiale pentru succesul pe câmpul de luptă. Acest lucru nu ar trebui să fie o surpriză: potrivit oficialilor ucraineni, dronele de atac unidirecționale sunt acum responsabile pentru 70% din victimele din prima linie în războiul dintre Rusia și Ucraina.
În 2024, Eric Schmidt, președintele Comisiei Naționale de Securitate a SUA pentru Inteligență Artificială și fost CEO al Google, a susținut că ascensiunea dronelor ieftine a făcut ca tehnologiile mai vechi, cum ar fi tancurile, să fie „inutile” și a sfătuit Statele Unite să „renunțe la ele” și să cumpere drone în schimb. În postările de pe X din 2024, Elon Musk a sugerat că „idioții încă construiesc avioane de vânătoare cu echipaj uman, precum F-35” și a spus că „războaiele viitoare sunt toate despre drone”.
Discuții de pace la Istanbul pe fondul războiului dronelor
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că noi discuții cu Rusia vor începe în Turcia – chiar dacă ambele țări continuă atacurile transfrontaliere cu drone. Un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat că nu există niciun motiv să se aștepte la „miracole”. Discuțiile anterioare din mai și iunie au dus la schimburi de prizonieri, dar nu la un armistițiu. De atunci, Statele Unite și-au intensificat amenințările împotriva Rusiei și promisiunile față de Ucraina.
Pe câmpul de luptă atacurile cu drone ale Rusiei au copleșit din ce în ce mai mult apărarea aeriană a Ucrainei, în ultimele luni. În medie, aproximativ 15% din dronele Rusiei au penetrat sistemul de apărare al Ucrainei între aprilie și iunie, potrivit Financial Times. Aceasta este o rată triplă față de cea din ianuarie și martie și cea mai mare de la începutul războiului, în februarie 2022. Rusia s-a bazat din ce în ce mai mult pe dronele Shahed, proiectate de Iran, pe care Rusia le produce pe propriul teritoriu. Și Ucraina continuă să folosească drone pentru a viza Rusia.
În weekend, Rusia a raportat că a doborât cel mai mare număr zilnic de drone din Ucraina din 6 iunie, iar patru aeroporturi rusești au introdus restricții de zbor. În timp ce solicită mai mult ajutor militar extern, Ucraina a depus eforturi pentru a-și perfecționa sistemele de apărare aeriană fabricate pe plan intern și a invitat companiile internaționale de armament să-și testeze armele pe linia frontului, ceea ce se întâmplă la ora actuală.
America continuă să fabrice arme tradiționale
În ciuda acestui consens tot mai mare, Departamentul Apărării al SUA încă își dedică cea mai mare parte a finanțării sistemelor de arme tradiționale, sisteme de arme extrem de costisitoare. Operațiunea Midnight Hammer – atacul american din 22 iunie asupra siturilor nucleare iraniene, care a implicat peste 125 de avioane americane, inclusiv șapte bombardiere B-2 – a arătat că sistemele de arme cu echipaj, cu costuri ridicate, încă au un rol important pe câmpul de luptă.
Dar, pe măsură ce războiul modern evoluează, la fel trebuie să evolueze și cea mai puternică armată a lumii, zic eu. Pentagonul cheltuiește anual zeci de miliarde de dolari pentru întreținerea și modernizarea portavioanelor, a avioanelor F-35 și a tancurilor. Dar a investit doar 500 de milioane de dolari în drone low-cost prin prima rundă a inițiativei sale Replicator în 2023. Deși Inițiativa Replicator reprezintă un început bun, investițiile SUA în dronele low-cost necesare pentru a lupta într-un război modern de mare intensitate sunt încă cu cel puțin un ordin de mărime prea mici.
Trecerea la un mix de forțe hight-low – un număr mai mare de active ieftine asociate cu un număr mai mic de platforme și arme scumpe – nu va fi ușoară. După decenii în care s-au concentrat aproape exclusiv pe construirea unei armate alcătuite dintr-un număr mic de sisteme avansate, Statele Unite trebuie să recupereze timpul pierdut și să investească și să dezvolte capacitatea de a desfășura un număr mare de sisteme ieftine, dar precise, fără echipaj, sau ceea ce s-ar putea numi capabilități de „masă precisă”. De asemenea, trebuie să integreze această nouă generație de capabilități cu sistemele sale moștenite, existente, astfel încât să poată opera mai eficient în moduri creative. Dacă Pentagonul nu se adaptează la noile realități ale războiului, va pierde capacitatea de a descuraja agresiunea adversarilor înainte ca aceasta să se producă – și poate chiar capacitatea de a câștiga războaie.
Acum armata SUA se angajează în cea mai mare revizuire de la sfârșitul Războiului Rece, cu planuri de a dota fiecare dintre diviziile sale de luptă cu aproximativ 1.000 de drone și de a renunța la armele și alte echipamente învechite. Planul, rezultatul a peste un an de experimente la un imens poligon de antrenament din Bavaria și la alte baze americane, se bazează în mare măsură pe lecțiile din războiul din Ucraina, unde aeronavele mici fără pilot, utilizate în număr mare, au transformat câmpul de luptă. În timpul Războiului Rece, imensul poligon de antrenament Hohenfels a fost folosit pentru a se pregăti pentru războiul blindatelor împotriva unui potențial atac sovietic asupra Europei de Vest. Dar într-un scenariu actualizat care reflectă noile tactici de luptă utilizate în Ucraina, drone mici bâzâiau pe cerul gri de iarnă controlate de soldați și contractori din domeniul apărării, pe câmpurile noroioase de dedesubt, în Germania, la exercițiile derulate de americani la începutul lui 2025.
Cele 10 divizii active ale armatei americane ar trece masiv la aeronave fără pilot dacă planul este pus în aplicare, folosindu-le pentru supraveghere, pentru a transporta provizii și pentru a efectua atacuri. Pentru a învăța lecțiile din războiul Ucrainei împotriva Rusiei, ofițerii americani au informat personalul militar și au consultat contractorii care au lucrat cu armata Kievului despre utilizarea inovatoare a dronelor. Trupele ucrainene și ruse s-au ciocnit cu artilerie, vehicule blindate, avioane de vânătoare cu pilot și alte sisteme convenționale, dar dronele sunt cele care au transformat conflictul, deoarece sunt ieftine, pot ataca în roiuri pentru a copleși apărarea anti-aeriană și pot trimite fluxuri video în direct în spate frontului, ceea ce poate îngreuna ascunderea inamicului pe câmpul de luptă.
Războiul terestru a trecut la războiul dronelor
Armata americană oprește achiziționarea de Humvee, principalul său vehicul utilitar de zeci de ani, și nu va mai achiziționa vehiculul său comun tactic ușor. De asemenea, oprește achiziționarea tancului ușor M10, care s-a dovedit a fi mai greu și mai puțin util decât se planificase la începutul programului, acum un deceniu. De asemenea, intenționează să retragă din uz unele elicoptere de atac Apache mai vechi. O reducere a personalului civil va contribui, de asemenea, la economii.
Trei brigăzi – formațiunile de 3.000 până la 5.000 de soldați care alcătuiesc diviziile – au fost deja echipate cu unele dintre noile sisteme fără pilot, iar obiectivul este de a transforma restul forțelor active în termen de doi ani. O divizie are de obicei trei brigăzi. Diviziile Armatei care nu au început să încorporeze noua tehnologie au de obicei aproximativ o duzină de drone de supraveghere cu rază lungă de acțiune, care au fost desfășurate pentru prima dată în urmă cu mai bine de un deceniu. Pușcașii marini au renunțat la tancuri ca parte a unei revizuiri separate care prevede ca echipe mici de luptă înarmate cu rachete să ”sară” de la o insulă la alta în Pacificul de Vest pentru a ataca flota chineză într-un conflict.
Planul Armatei, care este destinat să sporească capacitățile serviciului în Asia, precum și în Europa, prevede în continuare achiziționarea de noi tancuri, rachete cu rază lungă de acțiune, aeronave cu rotor înclinat (MV-22 Osprey-este o aeronavă extrem de capabilă, care combină capacitatea de decolare și aterizare pe verticală a unui elicopter cu viteza unei aeronave de luptă cu aripi fixe) și alte sisteme convenționale. Anul trecut, Ucraina a construit peste două milioane de drone, adesea cu componente chinezești, spun oficialii americani. Dar, armata americană nu are voie să folosească piese din China.
Arma „Frankenstein” și cele 2000 de drone rusești
Extinderea producției rusești de drone de tip Shahed va continua probabil să crească, cu obiectivul de a putea desfășura 2.000 de drone într-o singură lovitură, potrivit evaluării unui înalt oficial militar german. Într-un interviu publicat săptămâna trecută de Bundeswehr, șeful Biroului de Planificare și Comandă al Ministerului Apărării din Germania, generalul-maior Christian Freuding, a discutat despre capacitatea de producție de drone extinsă a Moscovei.
„Rușii doresc să își mărească capacitatea de producție – vor să extindă atacurile cu drone… Ambiția este de a avea 2.000 de drone care pot fi utilizate simultan”, a declarat oficialul, după ce tocmai s-a întors dintr-o călătorie în Ucraina. Freuding a subliniat că dronele Shahed produse în Rusia s-au îmbunătățit, intervalul dintre atacurile aeriene scăzând de la 10-12 zile anul trecut la fiecare trei-patru zile acum. „Calitatea dronelor, care au fost copiate după modelele predecesoare iraniene, s-a îmbunătățit semnificativ – presupunem că eficiența a crescut cu 50%, ele având o protecție împotriva apărării în războiul electronic”, a spus el. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA, obiectivul Moscovei de a desfășura până la 2.000 de vehicule aeriene fără pilot într-o singură noapte ar putea fi atins încă din noiembrie, dacă tendința actuală de creștere a producției dronelor în Rusia persistă.
Grupul de cercetare, ISW, a menționat că, începând cu luna trecută, Direcția Principală de Informații Militare din Ucraina, cunoscută sub numele de GUR, a raportat că industria rusă ar putea produce aproximativ 170 de drone de tip Shahed pe zi. Unele dintre tacticile recente pe care forțele ruse par să le fi adoptat pentru a copleși apărarea aeriană ucraineană constau în zborul în mai multe formațiuni de roi de drone sau operarea la altitudini mai mari, ceea ce face ca sistemele de apărarea antiaeriene ucrainene să aibă mai puține șanse de lovire a lor. Freuding a susținut că Ucraina are nevoie de contramăsuri mai rentabile pentru a respinge atacurile sporite ale dronelor, menționând că unitățile mobile de militari, odinioară foarte vizibile în multe părți ale țării, „nu mai sunt la fel de eficiente cu mitralierele lor” împotriva dronelor operate de Rusia la altitudini mari”.
Arma „Frankenstein” de ultimă generație, a fost trimisă de Germania în Ucraina. Se pare, din anumite surse, că sunt în fapt doar două sisteme care sunt în teste pe câmpul de luptă. La expoziția de echipamente militarea de apărare Eurosatory, de la Paris, Rheinmetall a expus Skyranger 35 integrat cu tancul Leopard 2 (succesorul modelului Leopard 1), în timp ce Skyranger 30 este prezentat integrat și cu vehiculul blindat de luptă Boxer 8×8 și vehiculul blindat de luptă pe șenile Lynx KF41. Soluția de apărare aeriană Skynex de la Rheinmetall este o versiune îmbunătățită a sistemului de artilerie antiaeriană Oerlikon pe care România îl are deja în dotare. Mai mult, Skynex reprezintă un progres semnificativ și față de Gepard în ceea ce privește tehnologia senzorilor, desfășurarea în rețea a unităților tactice și integrarea în sisteme de comandă și control de nivel superior.
Skynex poate angaja până la patru ținte simultan, la distanță foarte scurtă, inclusiv ținte terestre. Utilizează tunuri automate Oerlikon cu tragere rapidă care pot elibera 1.100 de cartușe pe minut și au o rază efectivă maximă de 4.000 de metri. Noi avem un proiect destul de avansat pentru modernizarea sistemelor de artilerie antiaeriană Oerlikon GDF-003 calibrul 35 mm ale României, care vor fi aduse la configurația GDF-009 unde va fi implementată soluția Skynex. Liderii ucraineni au cerut în repetate rânduri mai mult sprijin sub formă de apărare aeriană, în fața atacurilor continue ale dronelor rusești care au devastat sectorul energetic al țării. Rheinmetall a dezvoltat abia recent sistemul Skyranger, care se mândrește cu senzori sofisticați cu viziune de 360 de grade asupra câmpului de luptă, capabili să facă față roiurilor de drone. Acest sistem se află în Ucraina în testare pe teatrul de operațiuni.
Potrivit descrierii destul de vagi a Rheinmetall, Skynex folosește o varietate de ”senzori”, precum și „unul sau mai multe radare cu rază medie de acțiune” pentru a detecta și identifica dronele, toate coordonate trec prin intermediul sistemului de gestionare a luptei Oerlikon Skymaster. Dar muniția este cheia – Skynex trage cu proiectile Oerlikon Ahead de 35 mm(cost între 750-1000 USD /buc iar după alte surse între 3000-4000 USD) 200 buc pe minut o rafală și 1100 pe minut. În loc să lovească direct ținta, proiectilul explodează chiar înainte de impactul cu drona, eliberând un grup de submuniții din tungsten care sporesc șansele de a distruge cu succes drona. Potrivit producătorului, în teorie, poate, de asemenea, să doboare rachete de croazieră, deși nu se știe în prezent dacă a făcut acest lucru.
Sistemele mari de apărare aeriană, cum ar fi NASAM, IRIS-T și Patriot, pot doborî cu ușurință dronele, dar utilizarea lor în acest scop are un dezavantaj major – costul. O dronă Shahed de fabricație iraniană este, în ceea ce privește armamentul, ieftină. Versiunile de export costă în jur de 193.000 de dolari, iar cele fabricate de Rusia pe plan intern, doar aproximativ 10.000-50.000 de dolari. O rachetă NASAM costă între 600.000 și 1 milion de dolari.
O rachetă Patriot costă aproape 4 milioane de dolari. O rachetă IRIS-T, relativ ieftină, costă totuși în jur de 450.000 de dolari. O dronă Shahed costă între 10.000 și 50.000 de euro pentru fabricare, în funcție de model – este logic să nu le combatem cu rachete Patriot, care costă peste 5 milioane… dar avem nevoie de contramăsuri [în valoare de] între două, trei și patru mii de euro tocmai pentru că Rusia dorește să-și mărească capacitatea de producție.
Dronele rusești Geran
Rusia are în serviciu operațional noi drone de atac Geran-3. Au fost folosite și în cel mai recent și mai mare atac de până acum desfășurat în Ucraina. Noua dronă este bazată în mare parte pe modelul iranian Shahed-238, dar diferă semnificativ de Shahed-136 (Geran-2) drona cumpărată de la iranieni. În loc de un motor cu piston, Geran-3 sunt propulsate de un motor cu reacție, astfel încât au o viteză de până la trei ori mai mare, de aproximativ 500 – 600 km/h. Geran-3 este propulsat de un motor turbofan în miniatură Tolou-10 sau Tolou-13, fabricat în Iran. Drona, spun rușii are o rază de acțiune de cel puțin 1.000 de km, dar raza lor ar putea ajunge până la 2.500 km. Viteza o face mai dificil de eliminat, mai ales că reflexia lor radar este scăzută.
Geran-3 ar fi produsă în 3 versiuni: cea de bază, la fel ca Shahed 136, are ghidare prin satelit folosind GPS sau alternativa rusească GLONASS. Există o versiune cu senzor electro-optic care funcționează în spectrul infraroșu. Acest lucru permite lovituri mai precise, în special împotriva forțelor în mișcare. A treia versiune este concepută pentru a distruge radarele pe care le detectează. Geran-3 nu se poate lipsi din nou de componentele occidentale, în special de chipurile de la Intel și Texas Instrument și de navigația prin satelit de la Tellysman Wireless. Rușii spun că actuala dronă este un înlocuitor perfect pentru racheta de croazieră Kalibr, de zece ori mai scumpă (o evaluare completă a acesteia găsiți pe site-ul Defense Romania de unde am preluat și eu o serie de informații pe lângă cele preluate de pe publicația online americană Defense).
Rammstein a fost în centru atenției pentru o nouă zi
Regatul Unit și Germania au promis mai multă apărare aeriană pentru Ucraina în cadrul unei reuniuni online a celor 57 de țări din „formatul Rammstein”, luni, 21 iulie 2025. Londra și Berlinul, care au preluat președinția grupului de la Washington, după ce Trump s-a întors la Casa Albă, au anunțat că Germania va finanța cu 170 de milioane de euro achiziția de muniție de apărare aeriană pentru Ucraina, operațiune condusă de Regatul Unit. Germania va plăti și va dona 220.000 de cartușe de 35 de milimetri pentru sistemul de tunuri antiaeriene Gepard și va achiziționa drone cu rază lungă de acțiune, pentru armata de la Kiev, fabricate chiar în Ucraina.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că Ucraina va primi cinci sisteme de apărare aeriană Patriot „cât mai curând posibil”, spunând oarecum enigmatic că Berlinul va „contribui” la realizarea acestui lucru. Noapte de noapte, Putin terorizează Ucraina – adesea cu atacuri aeriene de ore întregi, care abia permit somnul. Acum, cel puțin, există semne de progres în livrarea sistemelor de apărare aeriană Patriot. Anterior, discuțiile dintre SUA și partenerii NATO se concentraseră pe două sisteme. Acum, discuția se îndreaptă brusc spre cinci. O declarație clară care crește presiunea asupra aliaților.
Întrucât SUA nu doresc să predea Ucrainei niciun sistem Patriot din stocurile proprii (SUA are în jur de 60 de sisteme), Europa trebuie să le furnizeze din stocurile proprii (dar semnificativ mai mici). Acestea vor fi ulterior reaprovizionate de industria americană, dar acest lucru va dura mai mult timp. Europa va plăti factura pentru Patriot-urile reaprovizionate. Ce furnizează (și plătește Germania): probabil două sisteme – unul din stocurile Bundeswehr, unul dintr-o comandă care inițial trebuia să ajungă în Elveția. Prima livrare urmează să fie „predată forțelor armate ucrainene în următoarele zile și va fi imediat operațională”, potrivit lui Pistorius. Cu toate acestea, Bundeswehr-ul trebuie să primească înlocuiri pentru sistemele pe care le-a predat, cât mai repede posibil, a declarat politicianul SPD în domeniul apărării pentru Rixa. „Pentru că aceasta este singura modalitate prin care ne putem garanta propria apărare și securitate.” În total, Germania are în prezent nouă sisteme Patriot, dintre care doar patru sunt operaționale.
Trei sisteme încă lipsesc din cele promise Ucrainei. Cât de curând la Bruxelles, se va negocia proveniența acestora. Bruxellesul a așezat zilele acestea la masă UE, SUA, Ucraina și reprezentanți ai industriei. Scopul: clarificarea logisticii și a contribuțiilor și a finanțării sistemelor Patriot. Polonia, Norvegia sau Olanda le-ar putea furniza (!?). Eu sper că România nu va face greșeala de a mai promite furnizarea unui sistem. Cu toate acestea, până acum nu au existat angajamente. Coreea de Sud, Japonia și Australia sunt, de asemenea, implicate. Acestea folosesc sisteme Patriot și sunt aliniate politic, dar logistica este complicată.
Operațiunile ucrainene și israeliene arată că atacurile în masă precise pot fi devastator de eficiente, chiar și împotriva adversarilor sofisticați. În Operațiunea Pânza de Păianjen, Ucraina a folosit mai multe tehnologii emergente. Una a fost un sistem de pilot automat open-source care permite dronelor sale să opereze autonom atunci când semnalul dintre pilotul uman și dronă este bruiat sau slab. Alta a fost un sistem de țintire bazat pe inteligență artificială, antrenat să identifice bombardierele rusești pe baza scanărilor tridimensionale ale aeronavelor rusești și sovietice adăpostite în colecțiile muzeelor de aviație ucrainene.
Succesul operațiunii Pânza de păianjen – și capacitatea Ucrainei de a introduce ilegal peste o sută de drone pe o distanță de peste 3.200 km pe teritoriul rus, în pregătirea operațiunii – întărește un tipar evident de la începutul conflictului: platformele militare scumpe sunt mai susceptibile ca niciodată la atacuri cu arme de masă precise, mai ales atunci când sunt parcate în spațiu deschis, pe aerodromuri sau în porturi maritime. Operațiunea ”Leul care se ridică” a Israelului demonstrează vulnerabilitatea altor sisteme scumpe, cum ar fi apărarea aeriană, la capabilități de masă ieftine și precise, indiferent cât de adânc în teritoriul unei țări se află. Cu mult înainte de începerea atacului de la mijlocul lunii iunie, agenții israelieni introduseseră ilegal piese de drone în Iran, apoi le reasamblaseră astfel încât să poată ataca rapid și fără a fi detectate sistemele de apărare aeriană iraniene.
Prin utilizarea unor sisteme de arme ieftine, fără echipaj, pentru a-și efectua atacurile, Ucraina și Israelul au impus, de asemenea, costuri asimetrice adversarilor lor. Deși amploarea completă a pierderilor Rusiei din Operațiunea Pânză de Păianjen nu este încă clară, Ucraina susține că a distrus peste 40 de aeronave. Cele 11 bombardiere rusești pe care imaginile satelitare comerciale le-au verificat ca fiind distruse sau grav avariate erau ele singure de sute de ori mai valoroase decât dronele utilizate în atac.
Dacă Rusia ar fi pierdut chiar și unul din fiecare tip de avion avansat pe care Ucraina se presupune că l-a distrus, ar fi suportat costuri serioase: un singur avion rusesc cu sistem de avertizare timpurie și control aerian are un preț estimat de 330 de milioane de dolari, iar bombardierele rusești cu rază lungă de acțiune costă până la 270 de milioane de dolari. Prin contrast, quadcopterele ucrainene costă între 600 – 1.000 de dolari fiecare, ceea ce înseamnă că capacitățile totale utilizate în operațiunea
Pânză de păianjen au costat Ucraina probabil nu mai mult de 117.000 de dolari, o fracțiune din costul unei singure rachete Kh-101 transportate de unul dintre bombardierele rusești distruse și mai puțin decât rachetele antitanc Javelin de 200.000 de dolari per unitate pe care Statele Unite le-au furnizat Ucrainei. Ăsta este războiul modern! Ne adaptăm sau…murim!
