Propuneri pentru accelerarea interdicției privind gazele rusești
Gazele rusești sunt vizate de o serie de modificări propuse la planul Comisiei Europene, care presupunea inițial oprirea importurilor din 2028. În cadrul dezbaterilor din Parlament, eurodeputați din mai multe grupuri politice au formulat amendamente care cer avansarea termenului-limită cu un an, până în 2027.
Inese Vaidere, din partea PPE, și Ville Niinisto, din Grupul Verzilor, sunt printre principalii susținători ai acestei schimbări. Amendamentele au fost incluse în documentele interne și urmează să fie discutate în cadrul negocierilor dintre instituțiile europene.
Eurodeputații Inese Vaidere, din partea Partidului Popular European, și Ville Niinisto, membru al Grupului Verzilor, susțin un termen mai scurt. Conform amendamentelor depuse, cei doi propun ca interdicția să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Această propunere marchează o schimbare notabilă față de planul inițial al executivului comunitar.
În continuare, amendamentele vor fi analizate în cadrul procesului de negociere dintre Parlamentul European și statele membre. Documentele consultate arată că propunerea este parte dintr-un efort mai amplu al legislativului european de a întări poziția UE față de Rusia în domeniul energetic.
Rezistență din partea statelor membre privind interdicția gazelor
Oficialii europeni recunosc că statele membre nu sunt unanim favorabile devansării termenului privind interdicția gazelor. Diplomați din mai multe țări au indicat că este puțin probabil ca guvernele să sprijine un termen-limită mai apropiat. Cu toate acestea, inițiativa eurodeputaților este văzută ca un instrument pentru a impulsiona negocierile.
Surse diplomatice citate de Reuters consideră că propunerea de devansare ar putea fi utilizată pentru a influența alte prevederi din planul de interzicere. Parlamentarii urmăresc, astfel, să obțină ajustări sau completări ale textului legislativ în beneficiul unei politici energetice mai stricte.
În același context, anumite țări, precum Ungaria și Slovacia, ar putea manifesta reticență față de această accelerare. Acestea continuă să importe gaze rusești prin conducte și au criticat anterior planurile Comisiei.
Negocierile dintre Parlament și Consiliul UE se anunță complexe, mai ales în ceea ce privește termenii și condițiile aplicării interdicției. Poziția finală va reflecta un compromis între instituțiile europene și interesele naționale ale statelor membre.
Măsuri suplimentare propuse în Parlament
În afara devansării termenului-limită, eurodeputații au propus și alte măsuri care să întărească regimul interdicției. Inese Vaidere a înaintat ideea introducerii unor penalități ferme pentru companiile care nu respectă prevederile. Printre acestea se numără și retragerea autorizației de a desfășura tranzacții energetice.
Ville Niinisto a mers chiar mai departe, propunând extinderea interdicției și asupra petrolului rusesc, cu aceeași dată de aplicare – 1 ianuarie 2027. Această inițiativă nu este însă inclusă în propunerea oficială a Comisiei Europene.
Aceste amendamente vor face obiectul unui vot în Parlamentul European programat pentru toamnă. Votul va avea rolul de a stabili poziția oficială a legislativului înainte de negocierile finale cu statele membre.
În final, măsurile nu vor putea fi blocate de state individuale, datorită procedurii de vot cu majoritate calificată. Astfel, chiar și țări care încă utilizează gaz rusesc ar putea fi obligate să respecte decizia comună.
Reducerea dependenței energetice de Rusia
Gazele rusești au fost, până în 2022, principalul element al relației energetice dintre Rusia și Europa. După izbucnirea războiului din Ucraina, UE a anunțat intenția de a reduce drastic această dependență. Deși s-au înregistrat progrese, livrările din Rusia continuă, chiar dacă într-un volum mai redus.
În 2023, aproximativ 19% din necesarul de gaze al Uniunii Europene a provenit din Rusia. Aceste livrări au fost realizate atât prin conducta TurkStream, cât și sub formă de gaze naturale lichefiate. Potrivit estimărilor Comisiei, această pondere ar putea scădea la 13% în 2025.
Această diminuare reflectă eforturile europene de a diversifica sursele energetice și de a susține tranziția către un mix energetic mai sigur. Obiectivul declarat al UE este eliminarea completă a gazelor rusești din sistemul energetic al blocului comunitar.
În paralel, statele membre investesc în infrastructura necesară pentru a permite importuri din alte regiuni și pentru a încuraja dezvoltarea surselor regenerabile. Această schimbare de strategie se va reflecta în mod direct în politicile energetice viitoare ale Uniunii.
