Ilie Bolojan, critici la adresa folosirii banilor în sistemul sanitar: Bugetul a ajuns la 77 de miliarde de lei anul acesta, dar nu s-a văzut o îmbunătățire a calității
Ilie Bolojan, premierul României, a explicat că, în domeniul sănătății, deși bugetul a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând anul acesta la 77 de miliarde de lei, reprezentând aproximativ 16% din veniturile curente ale statului, nu s-a observat o îmbunătățire a calității serviciilor.
El a subliniat că acest lucru indică faptul că banii nu sunt folosiți corespunzător, în ciuda sumelor mari alocate.
De asemenea, a precizat că există spitale unde o parte foarte mare din cheltuieli, între 80 și 85%, este consumată de salarii, iar resursele rămase pentru medicamente, aparatură, curățenie, analize și alte servicii spitalicești sunt foarte reduse, ceea ce afectează calitatea serviciilor oferite.
„Pe componenta de Sănătate, din nou, o problemă importantă pe care o avem este faptul că, deși bugetul pe sănătate a crescut foarte mult în acești ani, am ajuns la 77 de miliarde de lei anul acesta, ceea ce înseamnă cam 16% din totalul veniturilor curente ale statului. Nu s-a văzut o îmbunătățire a calității.
Asta înseamnă că banii nu sunt folosiți corespunzător, cu toate că avem sume imense de bani. Avem spitale care practic au o cotă foarte importantă din cheltuieli consumată pe partea de salarii.
Când un spital cheltuie 80-85% din totalul cheltuielilor cu salariile și rămân foarte puțin ca să facă într-adevăr servicii de sănătate pentru medicamente, pentru aparatură, pentru curățenie, pentru analize, pentru tot ceea ce înseamnă servicii spitalicești și practic, calitatea serviciilor pe care le oferă aceste spitale este foarte scăzută”, a explicat premierul Ilie Bolojan, în cadrul unei emisiuni difuzate de Antena 3.
Zona din sănătate unde banii nu au fost estimați corect
Premierul a menționat că se intervine astfel încât fondurile direcționate către spitale să fie legate de serviciile prestate, iar banii virați de Casa de Sănătate să corespundă efectiv serviciilor oferite pacienților.
Totodată, el a semnalat probleme importante și în privința medicamentelor, remarcând că, deși alocările pentru medicamente au crescut în ultimii 10-15 ani, în acest an, deși era prevăzut un buget de 25 de miliarde de lei, nu s-au putut plăti toate medicamentele, ceea ce a dus la acumularea de arierate, iar necesarul real de fonduri este mai mare.
Astfel, s-a ajuns la concluzia că sumele estimate pentru sănătate nu au fost corecte și că vor fi necesare mai mulți bani pentru a asigura serviciile, în special pentru medicamente.
„Și aici intervenim în așa fel încât banii către spitale să se direcționeze, în principal pe baza serviciilor pe care le oferă, în așa fel încât să legăm sumele care sunt virate de la Casa de Sănătate, de serviciile pe care le prestează pentru oameni.
De asemenea, avem probleme destul de mari și pe componenta de medicamente, pentru că România, cu toate că are din nou sume pentru medicamente destul de mari, care au crescut în ultimii 10-15 ani.
Anul acesta, deși aveam prognozată 25 de miliarde de lei cheltuieli pe partea de medicamente, nu am reușit să plătim toate medicamentele.
Acumulăm arierate, deci necesarul este mult mai mare. Este o zonă, partea de sănătate, unde, din păcate, banii nu au fost estimați în mod corect, deci ne vor trebui mai mulți bani ca să asigurăm serviciile și pe partea de medicamente”, a continuat Bolojan.
Încurajarea prescrierii de medicamente generice
Ca măsură adoptată, Ilie Bolojan a spus că se încurajează prescrierea medicamentelor generice, care sunt de două-trei ori mai ieftine decât cele inovative, dar care, în majoritatea cazurilor, tratează aceleași probleme.
El a adăugat că există câteva excepții în care nu există substitut pentru medicamentele scumpe. Premierul a mai precizat că aceste două zone importante fac parte din al doilea pachet de măsuri adoptate.
„Una din măsurile care sunt adoptate este legată de încurajarea prescrierii de medicamente generice, care sunt de două, trei ori mai ieftine decât cele inovative, care sunt mult mai scumpe, iar cele generice, în cele mai multe cazuri, rezolvă aceleași probleme ca și cele inovative.
Sigur, cu câteva excepții, unde nu există substitut pentru cele scumpe. Deci v-am dat două zone importante în care se lucrează în acest al doilea pachet”, a încheiat Ilie Bolojan.
