Europa este în pragul unei noi crize maritime
Situația de securitate în Marea Baltică se tensionează rapid, iar experții avertizează că Europa trebuie să se pregătească pentru o escaladare semnificativă a conflictului cu Rusia.
Potrivit analiștilor de securitate de la Fundația Știință și Politică din Berlin (SWP), Moscova își intensifică escorta navală a așa-numiților „tancuri-fantomă” – petroliere cu proprietari netransparenți – prin apele Nordului și ale Balticei, ceea ce ar putea marca un nou nivel al confruntării regionale.
Sancțiunile UE alimentează tensiunile
Această mobilizare vine ca răspuns la cel mai recent pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, care vizează exporturile de petrol și gaze ale Rusiei – surse esențiale pentru finanțarea războiului din Ucraina. În paralel, Rusia își întărește prezența militară în regiunea baltică, inclusiv în zone interne precum Lacul Ladoga, aproape de Sankt Petersburg.
În fața acestor mișcări, unele state europene au început deja să acționeze. Danemarca, de exemplu, a intensificat controalele asupra navelor petroliere suspecte care tranzitează strâmtorile sale. Din februarie, autoritățile maritime daneze au inspectat peste 60 de nave în apropierea orașului Skagen, două dintre ele fiind reținute din cauza deficiențelor legate de siguranță, protecția mediului și drepturile marinarilor.
Totuși, astfel de intervenții ridică întrebări din perspectiva dreptului maritim internațional, care garantează, în general, libertatea de navigație. Potrivit experților în drept naval, o navă poate fi oprită doar în condiții stricte: lipsa pavilionului, schimbarea suspectă a înregistrării de la o țară la alta sau riscurile evidente pentru mediu. Danemarca și-a justificat acțiunile prin pericolul prezentat de petrolierele vechi, care transportă țiței printr-una dintre cele mai sensibile zone maritime ale Europei.
Moscova vine cu promisiuni de apărare a navelor comerciale
Kremlinul respinge însă aceste justificări și le consideră pretexte politice. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia va apăra circulația maritimă a navelor sale „prin toate mijloacele legale” și a sugerat posibilitatea trimiterii de echipaje de securitate la bordul acestora.
Experții atrag atenția asupra unei posibile spirale a provocărilor și contra-provocărilor în regiune. Pe lângă tensiunile pe mare, există îngrijorări tot mai mari privind extinderea conflictului în domeniul tehnologic. Danemarca a achiziționat recent zece drone marine neînarmate de supraveghere, capabile să colecteze date prin senzori și camere avansate. În același timp, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga semnalează o creștere a numărului de drone de proveniență incertă în zonă, despre care se suspectează că ar fi de origine rusă.
Europa trebuie „să se pregătească pentru o dinamică de provocare cu Rusia, care nu are loc doar pe mare. Cred că vom vedea, de asemenea, din ce în ce mai multe desfășurări de drone”, a declarat Bueger, care a publicat în iulie un nou studiu despre politica internațională în regiunile oceanice globale („Politics of Global Ocean Regions”).
Un scenariu îngrijorător menționat de experți este acela al unui posibil atac asupra unei ferme eoliene din largul mării – cu un impact semnificativ nu doar economic, ci și geopolitic. Astfel de incidente, spun specialiștii, ar putea apărea chiar în cursul acestui an.
UE, prinsă între apărare și riscul escaladării
În acest context tot mai tensionat, Uniunea Europeană se confruntă cu provocarea de a-și apăra infrastructura maritimă și securitatea energetică fără a alimenta direct o escaladare militară cu Rusia. Regiunea Mării Baltice devine astfel un nou punct fierbinte pe harta instabilității europene.
