Sute de blocuri din București au rămas fără apă caldă. Avarie la două CET-uri
SURSA FOTO: Dreamstime - apă caldă
Adaugă-ne ca sursă preferată
Urmărește pe Google News
Avarii majore care au avut loc la două CET-uri din București, CET Vest și CET Grozăvești, a lăsat zeci de mii de bucureșteni fără apă caldă.
Sute de blocuri din București au rămas fără apă caldă. Avarie la două CET-uri
ELCEN a comunicat despre o avarie majoră în sistemul de termoficare operat de Termoenergetica. CET București Vest a fost oprită, iar CET Grozăvești nu mai furnizează apă de răcire. Nu este posibil să se repornească centrala.
Avaria majoră a avut loc marți, în jurul orei 18:00, în rețeaua de termoficare operată de Termoenergetica, în zona deservită de CET București Vest, conform unei postări pe Facebook a ELCEN.
Această situație a afectat funcționarea termocentralei, cauzând oprirea echipamentelor în CET București Vest din cauza pierderilor masive de apă din sistemul de termoficare, se menționează în anunț. O a doua defecțiune care a avut loc în această seară în rețeaua de termoficare operată de Termoenergetica, în zona deservită de CET Grozăvești, a dus la întreruperea furnizării apei de răcire din CET Grozăvești și la incapacitatea de a reporni echipamentele din centrală.
În prezent, sala turbinei din CET Grozăvești este inundată din cauza avariei, punând în pericol motoarele și echipamentele electrice. Se așteaptă ca echipele Termoenergetica să remedieze avariile, astfel încât ELCEN să poată relua operațiunile echipamentelor necesare funcționării, se specifică în comunicat.
Paradigma smart city trebuie să fie o obligație, nu o opțiune
La inceputul lunii aprilie, Sebastian Burduja a participat la a opta ediție a Galei Smart City Industry Awards. La eveniment, el a transmis că paradigma de oraş inteligent trebuie să evolueze de la o opţiune la o obligaţie. Doar aşa oraşele din România vor putea face faţă competiţiei cu celelalte oraşe ale Europei şi ale întregului mapamond.
„Ar trebui să ne pese tuturor de conceptul de smart city, de implementarea lui, de proiectele aferente.(…) Am un mesaj simplu: cred că această paradigmă de oraş inteligent, de smart city, nu mai este o opţiune. Ea trebuie să fie o obligaţie pe care oraşele româneşti şi-o asumă, pentru că în epoca în care trăim nu mai alergăm singuri pe culoar. Oraşele româneşti, inclusiv Bucureştiul, sunt în competiţie cu oraşe din întreaga Europă şi din întreaga lume.
Nu putem să ne mai culcăm pe ureche şi să spunem bun, de exemplu, Bucureştiul dă cam 40% din economia românească, din PIB, împreună cu zona limitrofă şi atunci sigur că vor veni investitori, sigur că vor veni cetăţeni. În dezvoltarea urbană este un concept simplu: trebuie să generezi un cerc virtuos între oameni, investiţii, companii şi astfel să-ţi creşti oraşul. De aceea se şi întâmplă fenomenul de urbanizare.
Cu cât ai un oraş, o calitate a vieţii mai bună, atragi forţă de muncă. Atunci când atragi forţă de muncă, îţi vin companiile. Atrăgând mai multe companii, ai o ofertă cât mai diversă de produse şi servicii, ceea ce atrage mai mulţi oameni şi tot aşa. Într-un asemenea cerc virtuos ar trebui să fim şi conceptul de smart city nu poate să lipsească din asta”, a declarat el.
Sebastian Burduja a mai spus că în domeniul energetic, ELCEN se angajează într-un proces de modernizare, „de a gândi mare”. Totodată, a amintit că directorul companiei, Claudiu Creţu, a semnat un protocol cu Departamentul pentru Energie din SUA, unde se efectuează un studiu de fezabilitate pentru energia geotermală în București.
Recomandările noastre
Drumul meu prin presă începe undeva în în 1997, pe vremea când eram student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității Pitești, Am trecut pe rând pe la mai multe publicații locale din Pitești, am lucrat apoi la Mediafax, Sportul Românesc, Gazeta Sporturilor, ziarul Ring și Realitatea sportivă. Printre ele, timp de câțiva ani, am lucrat în televiziune, la Prima TV, ca reporter și producător.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.