Surplusul valutar intareste leul

estimarile caselor de schimb, media zilnica a pornit de la aproximativ plus 9,5 milioane in ianuarie, ajungand la aproape 20 in februarie si culminand cu 24 milioane in martie”, a declarat Antonio Flus, dealer Piraeus Bank. Cea mai importanta sursa a acestui surplus valutar se datoreaza in principal transferurilor nete de la romanii plecati la munca in strainatate. Analistul financiar Radu Limpede mai identifica printre sursele surplusului valutar si „cresterea exporturilor romanesti cu 15% in p

estimarile caselor de schimb, media zilnica a pornit de la aproximativ plus 9,5 milioane in ianuarie, ajungand la aproape 20 in februarie si culminand cu 24 milioane in martie”, a declarat Antonio Flus, dealer Piraeus Bank. Cea mai importanta sursa a acestui surplus valutar se datoreaza in principal transferurilor nete de la romanii plecati la munca in strainatate. Analistul financiar Radu Limpede mai identifica printre sursele surplusului valutar si „cresterea exporturilor romanesti cu 15% in primul trimestru al anului 2003, precum si cresterea investitiilor straine directe, ultimul exemplu fiind chiar ultima majorare de capital de la Renault – Dacia”. O discutie aparte comporta repatrierea profiturilor firmelor straine din Romania. Aprilie era luna in care transnationalele isi repatriau profiturile, ceea ce de obicei aducea un minus de lichiditate in piata. Acum, mare parte din profituri au fost fie reinvestite, fie repatriate, „echilibrul accentuat dintre indicatorii vanzari catre clienti, cu o medie zilnica de 67,8 milioane de euro, si cumparari de la clienti, cu 69,1 milioane de euro in aprilie, demonstrand acest lucru”, este de parere Radu Limpede. Analistul financiar Florian Libocor crede ca „despre repatrierile de profituri ale firmelor straine care activeaza in Romania nu se stie cu certitudine daca au fost reinvestite sau doar amanate”. Raspunsul la toate aceste intrebari il vom avea cel mai probabil in luna iunie, cand o eventuala decizie de scadere a dobanzilor de catre BNR ne va arata clar daca a fost vorba de reinvestire sau doar de o amanare a repatrierilor pentru un castig mai bun, dat de un leu puternic apreciat si remunerat in prima parte a anului. Acesta este probabil si motivul pentru care Banca Centrala se gandeste sa scada dobanda de interventie o data cu lansarea certificatelor de depozit, fapt care „va permite BNR sa influenteze lichiditatea din piata, cu ajutorul acestor instrumente de economisire”, apreciaza Antonio Flus. Analistii financiari sunt de acord ca efectele acestor intrari de valuta sunt intarirea monedei nationale (peste asteptari in primele patru luni ale anului), sustinerea procesului dezinflationist si crearea conditiilor necesare luarii deciziei de reducere a dobanzilor. Per total, mediul economic romanesc nu va avea decat de castigat de pe urma acestui surplus de lichiditate.

Valute versus leu
· Daca Rezervele Federale SUA cresc dobanda de referinta, efectul in lant va scumpi creditul la nivel mondial, dar in Romania efectul se va concerta cel mai probabil cu scaderea majora a dobanzilor in lei pe fondul dezinflatiei, ceea ce va duce aproape sigur la o „devalutizare” accelerata a intregii economii, dupa cum apreciaza analistul financiar Radu Limpede.
· In aceste conditii, vedeta anului 2004 va fi moneda nationala, cea mai recomandata pentru economisire, in ciuda previziunilor de scadere a dobanzilor in a doua parte a anului. Eventuala refugiere a economiilor in una din cele doua valute forte nu va face altceva decat sa ofere o solutie de conservare a banilor, si nu de castig.