Pilonul II și restanțele salariale, lecția din cazul unei foste judecătoare ICCJ
În plin context al disputelor privind viitorul Pilonului II de pensii, o speță judiciară arată ce se întâmplă atunci când salariații câștigă în instanță drepturi bănești restante. Cazul unei foste judecătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), pensionată în decembrie 2022, oferă indicii clare despre limitele și posibilitățile de plată a contribuțiilor la Pilonul II în asemenea situații.
Între 2010 și 2022, statul a achitat aproximativ 4,5 miliarde de lei pentru diferențe salariale destinate magistraților. Doar în 2024, sumele alocate din fondul de rezervă pentru plata drepturilor curente și restante au depășit 2,1 miliarde de lei, din care cel puțin 1,5 miliarde au reprezentat restanțe și dobânzi, conform datelor publicate de Europa Liberă.
Pretențiile fostei judecătoare
La începutul anului 2024, magistrata a acționat în instanță atât fostul angajator (ICCJ), cât și administratorii fondului de pensii private și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Ea a cerut:
- ca ICCJ să vireze contribuțiile sociale aferente restanțelor salariale și dobânzile penalizatoare aferente,
- ca administratorul fondului de pensii să îi recalculeze și să îi plătească pensia privată obligatorie (Pilon II) corespunzătoare acestor sume, inclusiv pentru tranșele ulterioare,
iar, în subsidiar, ca CNPP să plătească direct contravaloarea pensiei private, cu dobânzi și actualizări la inflație. - Judecătoarea a acuzat inclusiv faptul că administratorul fondului i-ar fi închis intempestiv contul Pilon II, solicitând redeschiderea acestuia.
ICCJ și-a achitat obligațiile privind restanțele salariale și contribuțiile sociale
Dosarul a ajuns inițial la Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, dar capetele de cerere privind administratorii fondului și CNPP au fost trimise la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal. În ceea ce privește ICCJ, instanța a analizat punctual plățile efectuate:
- 32.975 lei brut (23.131 lei net), aferenți perioadei ianuarie–decembrie 2017;
- 296.571 lei brut (173.494 lei net), aferenți perioadei ianuarie 2018–octombrie 2019.
Ambele tranșe au fost însoțite de declarații rectificative depuse de angajator și de virarea contribuțiilor la buget.
Motivarea instanței
Tribunalul a reținut că ICCJ a făcut dovada plății contribuțiilor și a respins cererea privind obligarea suplimentară la virarea CAS-ului și a penalităților:
„Nu în ultimul rând, acest capăt de cerere are un caracter nefondat, având în vedere că reclamanta nu era îndreptățită la primirea directă a unei sume de bani cu titlu de contribuții de asigurări sociale şi chiar în situația în care s-ar fi dovedit că angajatorul nu a achitat contribuția de asigurări sociale, reclamanta nu putea pretinde plata unor despăgubiri (dobânzi sau actualizări), contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajator fiind virate ulterior de CNPP (…) unei entități terțe – administratorul fondului de pensii, care la rândul său eliberează în condițiile legii sumele cuvenite, persoanei îndreptățite. Având vedere aceste argumente, tribunalul va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată”.
Hotărârea a fost pronunțată în februarie 2025 și nu a fost atacată.
Ce înseamnă pentru alți beneficiari de restanțe salariale
Decizia confirmă că drepturile la Pilonul II generate de restanțele salariale nu pot fi solicitate direct de la angajator, ci urmează traseul legal: virarea contribuțiilor de către instituția plătitoare, preluarea lor de către CNPP și transferul către fondurile de pensii private.
În practică, acest caz poate deveni o ”regulă” pentru alte situații similare – de la magistrați la funcționari sau alte categorii de salariați care obțin în instanță diferențe salariale cuvenite pentru perioade anterioare.
