Sumele retrase din pensiile private vor putea ajunge la 30%, dar sunt supuse impozitării
Conform noilor reguli, fiecare participant va putea retrage până la 30% din valoarea acumulată în cont. Diferența va fi distribuită lunar, pe o perioadă de cel puțin 8 ani, dar pensionarul poate opta pentru o durată mai mare. Pensia minimă lunară va fi de 1.281 lei.
Un exemplu oferit de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) arată că dintr-un cont de 150.000 lei se pot retrage imediat 45.000 lei. Această sumă va fi impozitată, ceea ce duce la o pierdere de aproximativ 12%. Restul banilor vor fi primiți lunar, timp de aproape 7 ani. Mai exact, 1.281 de lei pe lună timp de 6 ani şi 10 luni.
Românii cer libertate totală asupra propriilor economii
Mulți români consideră că aceste modificări limitează dreptul de a dispune liber de economiile lor. O parte dintre contribuabili spun că ar fi avut nevoie de întreaga sumă în caz de probleme medicale, dar legea nu prevede excepții.
„Sunt banii noștri, pe care ar trebui să ni-i gestionăm singuri, cum considerăm”, afirmă un contribuabil.
Autoritățile susțin că ar fi dificil de aplicat o astfel de schemă și că legea va intra în dezbaterea Parlamentului, unde ar putea suferi modificări suplimentare.
Specialiștii avertizează asupra riscurilor economice și intereselor ascunse din spatele noilor reguli
Vicepreședintele ASF, Dan Armeanu, a explicat că banii rămași în fond vor fi fructificați, cu randamente cuprinse între 20% și 50%, în funcție de durata plăților. Totuși, analiștii fiscali atrag atenția asupra efectelor secundare.
„În fondul de plată, aceşti bani vor fi fructificaţi. Cu cât perioada este mai lungă, cu atât randamentul este mai bun. Între 20 şi 50%, depinde de perioada pe care fiecare şi-o alege pentru plată”, a explicat Dan Armeanu.
Dan Schwartz susține că modificarea de la 10 la 8 ani a fost făcută prea rapid, fără o analiză a impactului asupra „decrețeilor” care urmează să iasă la pensie. El adaugă că, dacă plățile sunt eșalonate, sumele rămân neimpozabile și protejate de riscurile devalorizării.
„S-a trecut foarte uşor de la perioada de 10 ani, la 8 ani. Ce se întâmplă din punct de vedere al Pilonului II este riscant. Economia nu se face cu politică. Ar fi trebuit să fie determinate în funcţie de impactul pe care trecerea în zona de pensionare a aşa numiţilor decreţei o să-l aibă”, susține Dan Schwartz.
Pe de altă parte, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, afirmă că adevăratul câștigător este Guvernul. Fondurile de pensii investesc masiv în titluri de stat, iar contribuabilii pierd puterea de cumpărare, întrucât randamentele acestora au fost mai mici decât inflația din ultimii ani.
„Principalul câştigător din toată schema e Guvernul. Ne obligă pe toţi să punem bani în titlurile lui. Dacă ne uităm pe ultimii 8 ani, inflaţia a fost mai mare decât randamentul titlurilor de stat. Deci, cine ar fi avut bani, ar fi pierdut puterea de cumpărare”, spune Adrian Codîrlașu.
Aproximativ 8 milioane de români contribuie în prezent la Pilonul II de pensii. Datele arată că majoritatea pensionarilor au ales până acum să își retragă banii dintr-o singură tranșă. Noua lege va limita această opțiune, orientând plățile către o schemă de eșalonare obligatorie.
