Subventia ingrasa porcul

In contextul pregatirii aderarii Romaniei la UE si a apartenentei la acordul CEFTA, care impun o circulatie libera a marfurilor, fermierii autohtoni sunt pusi in fata unei concurente care beneficiaza de un puternic sprijin financiar din partea propriilor guverne. Negocierea aderarii Romaniei la UE trebuie sa vizeze sustinerea de catre stat a fermierilor si crearea unui sistem de finantare specific particularitatilor legate de ciclul de productie.Politica agricola a Uniunii Europene are la baza s

In contextul pregatirii aderarii Romaniei la UE si a apartenentei la acordul CEFTA, care impun o circulatie libera a marfurilor, fermierii autohtoni sunt pusi in fata unei concurente care beneficiaza de un puternic sprijin financiar din partea propriilor guverne. Negocierea aderarii Romaniei la UE trebuie sa vizeze sustinerea de catre stat a fermierilor si crearea unui sistem de finantare specific particularitatilor legate de ciclul de productie.
Politica agricola a Uniunii Europene are la baza sustinerea producatorilor comunitari si protejarea lor in fata concurentei din afara UE, precum si promovarea exporturilor de produse agricole. Primele doua principii dupa care se ghideaza politica europeana in domeniu sunt: piata unica si preferinta comunitara. Primul principiu, cel al pietei unice, reprezinta fixarea unui pret unic, la nivelul celui mai mare pret al unui produs pe piata, astfel incat preturile din UE sa se afle sub aceste preturi unice. La acestea s-a adaugat sistemul preturilor minime garantate a fi platite producatorilor, chiar daca produsele respective erau excedentare. Acest sistem a fost mentinut o foarte lunga perioada de timp, pentru a permite producatorilor comunitari sa devina competitivi. El este si acum in vigoare, cu mentiunea ca, incepand cu anul 1993, accentul se pune pe compensarea pierderilor realizate de producatorii agricoli, prin reducerea sustinerii preturilor. In acest sens s-a introdus sistemul de sustinere a veniturilor agricole prin plati compensatorii directe, menite sa contribuie la acoperirea pierderilor rezultate din reducerea preturilor sau a neutilizarii capacitatilor de productie pentru evitarea crizelor de supraproductie.
Al doilea principiu este cel al preferintei comunitare, prin crearea cadrului vamal care sa asigure ca preturile din Comunitate sunt mai mici decat cele din import. Atunci cand se considera ca piata comunitara va fi afectata de patrunderea importurilor, se utilizeaza un sistem de suprataxe vamale. Valoarea acestor taxe este calculata in functie de diferenta dintre „pretul tinta” pe piata UE (stabilit anual) si „pretul reprezentativ” pe piata produsului respectiv – calculat dupa preturile raportate de fiecare stat membru. Acest sistem face ca preturile produselor importate sa nu fie mai mici decat cele din interiorul UE, asigurandu-se protectia producatorilor din tarile membre. Totodata, exporturile reprezinta o alta prioritate, care este sustinuta printr-un sistem de subventii pentru export, cunoscut sub numele de restituiri la export, pana la nivelul la care produsele comunitare devin competitive pe pietele externe.
UE isi protejeaza producatorii
In contextul integrarii Romaniei in UE, in care capitolul „Agricultura” este unul dintre cele mai importante, este necesar sa se determine un set de politici similare cu cele practicate pe piata europeana, menite sa stimuleze producatorul local, sa il protejeze impotriva concurentei, cel putin la nivelul subventiilor pe care tarile exportatoare le practica, sa ii asigure certitudinea ca productia realizata va putea fi valorificata la un pret cel putin egal cu nivelul costurilor medii, pastrand insa mecanismul de formare libera a preturilor. Pana in prezent, Romania s-a rezumat la deschiderea pietei interne principalelor concurenti din UE si CEFTA. Rezultatul a fost liberalizarea importurilor prin scaderea masiva a taxelor vamale, incepand cu 1997, ca urmare a semnarii acordului ASAL. Reducerea taxelor vamale fara posibilitatea sustinerii propriei productii agricole a permis accesul produselor agricole puternic subventionate pe piata romaneasca, intr-un regim de concurenta neloiala. Efectul acestor politici asupra agriculturii din Romania a fost extrem de sever, inregistrandu-se o scadere a productiei cu peste 30% fata de anul 1996, releva studiul realizat de Uniunea Nationala Interprofesionala din Agricultura si Alimentatie (UNIPA). De exemplu, subventiile de export aplicate in perioada 1998 – 2000 la carnea de porc au fost de 20% din pretul de cost in Ungaria si Polonia, iar din UE, subventiile pentru exporturile in Romania au fost de aproximativ 450 – 500 USD/t.
Taxele vamale nu compenseaza subventiile
Prin acordul CEFTA, tarile semnatare s-au obligat sa isi asigure un tratament preferential in comertul bilateral, respectiv taxe vamale mai reduse, care in domeniul agriculturii sunt cu aproximativ 50% mai mici decat taxa vamala aplicata in relatia cu UE. In cadrul acestui acord, tarile care au un program de sustinere mai consistent decat altele au un avantaj competitiv fata de cele cu care concureaza. In aceasta situatie se poate vorbi despre concurenta neloiala, deoarece nivelul taxei vamale nu poate compensa aceste dezechilibre. Daca in relatia cu UE, din luna mai 2000 a fost sistata acordarea primei pentru exporturile in Romania, in acordul CEFTA nu a fost inclusa o asemenea clauza, ceea ce dezavantajeaza fermierii romani. In Ungaria, de exemplu, investitiile realizate in agricultura, zootehnie si procesarea alimentelor sunt suportate de catre stat in proportie de 40% si de 50% in cazul investitiilor in plantatii. La acestea se adauga subventionarea a 60% din dobanda creditelor pentru finantare si acordarea de garantii guvernamentale pentru obtinerea de credite. Fermierul roman beneficiaza doar de o subventie de 55% din pretul de achizitionare a utilajelor agricole romanesti, plus un milion de lei pentru fiecare hectar de teren cultivat. Din punctul de vedere al fiscalitatii, daca in Romania singura facilitate este exceptarea motorinei tehnologice de la plata taxei pentru drumuri, in Ungaria, impozitul pe profit rezultat din activitati agricole este de 18%, fata de 42% pentru restul sectoarelor economice, motorina este scutita de accize, iar TVA pentru produsele agroalimentare este de 12%.
Toate aceste masuri de sprijinire a fermierilor se traduc prin fonduri alocate de la bugetul de stat. Cum nivelul deficitului bugetului de stat pentru 2001 nu poate depasi pragul de 3,7% PIB, resursele pe care le poate aloca guvernul roman sunt limitate. La randul ei, legislatia pentru sprijinirea zonelor defavorizate ii dezavantajeaza pe producatorii agricoli, permitand importuri de materie prima scutite de taxe vamale. Migrarea capacitatilor de procesare a produselor agroalimentare spre zonele defavorizate inlesneste importurile scutite de taxe vamale.