Studiu: Schimbările climatice ocupă primul loc în topul riscurilor pe termen lung identificate de bănci
Un studiu realizat de EY și Institutul pentru Finanțe Internaționale (IIF) scoate la iveală faptul că schimbările climatice ocupă primul loc în topul riscurilor pe termen lung identificate de bănci. Potrivit sursei citate, peste 90% dintre responsabilii cu gestionarea riscurilor consideră schimbările climatice drept principalul risc emergent pentru următorii cinci ani.
Schimbările climatice se plasează pe primul loc în lista riscurilor pe termen lung pentru bănci, pentru prima dată în istoria de 11 ani a studiului realizat de EY și Institutul pentru Finanțe Internaționale (IIF) privind managementul riscurilor, potrivit ultimei ediții intitulate „Un sector bancar rezilient: valorificarea oportunităților și gestionarea riscurilor pe termen lung”.
Studiul, la care au participat 88 de instituții financiare din 33 de țări, oferă o perspectivă asupra schimbărilor din ultimul deceniu în domeniul managementului riscurilor la nivel global, precum și asupra riscurilor importante anticipate pentru următorii zece ani.
Gelu Gherghescu, Partener, Lider Servicii Financiare, EY România: „Atât conducerile executive, cât şi cele non-executive ale băncilor iau în considerare un spectru mai larg de riscuri, printre care și riscurile climatice. Mai mult de 91% dintre respondenți (responsabili cu managementul riscurilor – CROs) consideră că schimbările climatice reprezintă principalul risc emergent într-un orizont de cinci ani, față de doar 50% în 2019.
Chiar și într-un orizont de 12 luni, aproape 50% dintre respondenți văd schimbările climatice drept unul dintre riscurile principale, imediat după riscul de credit și cybersecurity. În 2019, acest procent era de doar 17%.”
Durata revenirii economiei globale, un risc emergent
Al doilea cel mai important risc emergent pentru următorii 5 ani îl reprezintă durata și profunzimea revenirii economice globale (83%).
Conform studiului, băncile încă se află într-un proces de maturizare a abilității lor de a evalua expunerea la așa numitele riscuri fizice și de tranziție. Peste jumătate (54%) dintre acestea consideră că au doar o imagine preliminară a expunerii lor la riscurile asociate cu schimbările climatice și doar 28% declară că au o imagine oarecum completă. Restul de 18% consideră că nu au încă o înțelegere asupra acestor riscuri, dar intenționează să le evalueze în viitor.
Într-un orizont de timp de 12 luni, băncile consideră că riscul de credit va fi principala preocupare (conform opiniei a 98% dintre CRO), în contextul revenirii economice globale după pandemia provocată de COVID-19. Securitatea cibernetică este percepută a fi al doilea cel mai stringent risc (80%).
Alte concluzii importante ale studiului sunt:
- Aproape una din trei bănci (29%) consideră acum că pot reduce costurile cu măsurile de control în următorii trei ani prin utilizarea datelor și tehnologiei pentru a îmbunătăți managementul riscurilor.
- Șapte dintre principalele zece riscuri sunt asociate, în opinia CRO, cu tehnologia și datele, printre care se numără ritmul și anvergura schimbărilor provocate de digitalizare (68%), transformarea sectoarelor de activitate datorită noilor tehnologii (68%) și perimarea/sistemele depășite (62%).
- Pe baza învățămintelor trase de pe urma pandemiei provocate de COVID-19, 93% dintre responsabilii cu managementul riscurilor se așteaptă la introducerea unor cerințe legislative noi sau suplimentare privind reziliența operațională, iar 60% dintre aceștia anticipează aceeași evoluție în privința rezilienței financiare.
- CRO se așteaptă ca băncile lor să accelereze și mai mult transformarea digitală, inclusiv prin automatizarea proceselor (88%), modernizarea platformelor tehnologice de bază (66%) și oferirea de informații de calitate superioară clienților (64%).
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





