Studiu: Companiile depind tot mai mult de așa-numiții „angajați externi”
Sursă foto: pixabay
Un studiu Deloitte-MIT Sloan Management Review arată o schimbare fără precedent. Mai exact, companiile depind tot mai mult de așa-numiții „angajați externi” precum contractanții, furnizorii de servicii, colaboratorii, dezvoltatorii și chiar soluțiile tehnologice.
Forța de muncă a companiilor depinde tot mai mult de așa-numiții „angajați externi”, care se referă la contractanți precum lucrătorii temporari, furnizorii de servicii precum consultanții de management sau agențiile de comunicare, colaboratori externi, dezvoltatori și chiar soluții tehnologice precum inteligența artificială, roboții, chatbots, după cum menționează aproximativ 90% dintre participanții la studiul Future of the Workforce Global Executive Study, realizat de Deloitte și MIT Sloan Management Review.
O treime dintre companii (33%) se așteaptă ca dependența lor de angajații externi să crească în următorii doi ani, în special în ceea ce privește soluțiile de tehnologie (73% dintre respondenți), dezvoltatorii (61%) și colaboratorii externi (48%). Această tendință se manifesta încă dinainte de pandemie și cel mai probabil va continua și după ce efectele sale se vor diminua, subliniază studiul.
Deși se bazează pe ideile și competențele angajaților externi, peste 70% dintre companii nu sunt pregătite pentru a gestiona o astfel de structură a forței de muncă.
„Această nouă abordare privind structura forței de muncă, pe care studiul Deloitte o denumește «ecosistemul forței de muncă», reprezintă o schimbare semnificativă față de viziunea tradițională, conform căreia companiile se bazau pe angajați cu normă întreagă, care aveau cariere cu o evoluție mai degrabă liniară.
Pe de altă parte, companiile au deocamdată sisteme și procese de management, strategii privind forța de muncă și atragerea de competențe, sisteme de management al performanței și politici de remunerare concepute pentru a se concentra asupra angajaților interni. Reconcilierea acestor două realități și abordarea lor într-o manieră integrată devine o provocare majoră, cu implicații semnificative la nivel de strategie, leadership, cultură organizațională”, a spus Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România.

Măsurile implementate de organizații
Măsurile legate de forța de muncă pe care le-au implementat organizațiile pentru a se adapta la schimbările bruște generate de pandemia de COVID-19 au constat în principal în oferirea de oportunități de învățare și dezvoltare (57%) și în desemnarea de noi roluri angajaților existenți (55%). De asemenea, 65% dintre companii au intensificat ritmul de automatizare a proceselor și sarcinilor.
Studiul subliniază că modul de lucru se schimbă, deoarece companiile au acum o abordare bazată pe echipe, pe proiecte, pe viteză, pe inovație și pe relația dintre oameni. Organizațiile se concentrează și pe munca de la distanță – o tendință prezentă dinainte de pandemie și alimentată parțial de măsurile de carantină – datorită beneficiilor acesteia în mai multe arii, cum ar fi costurile companiilor cu sediile, constrângerile legate de imigrație sau chiar creșterea eficienței.
O altă tendință majoră evidențiată de studiu este evoluția preferințelor angajaților, pentru care sentimentul de sens pe care îl găsesc în muncă, flexibilitatea și experiențele personalizate au devenit mai importante decât stabilitatea și siguranța locului de muncă. De asemenea, oamenii își construiesc tot mai des cariere cu structuri diferite și de durată mai mare, care implică alinierea stilului de viață cu stilul de lucru, dobândirea de noi competențe și o viață profesională activă după vârsta de 65 de ani.
Strategia privind forța de muncă este văzută ca o responsabilitate comună a echipei de top management, ce implică în principal directorul executiv (56% dintre respondenți) și directorul de resurse umane (37%), dar și directorul de operațiuni, directorul financiar, directorul de strategie și directorul juridic, conform studiului.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





