Puterea legislativă este responsabilă în 79% din cauzele în care s-au pronunţat hotărâri (adică 107 din totalul celor 135 de condamnări); cea executivă, în  66% din cauze (89  de condamnări); iar cea judecătorească, în 55% din cauze (74 de condamnări). Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de zece judecători, afiliați la Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului (AMEDO) și Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR), care se referă la condamnările suferite de România în 2010. Însă factura finală este cu mult mai mare.
„Statul român mai are de plătit 21 de miliarde de euro pentru imobilele naționalizate, conform evaluării făcute de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Este o datorie asumată, dar suma este imensă, aproape imposibil de susținut“, declară Irina Cambrea, agentul guvernamental al României la CEDO.
În procedură-pilot
„La sfârşitul lui 2010, pe rolul Curţii erau înregistrate aproximativ 140.000 de plângeri, cele mai multe provenind din Rusia, Turcia și România. Pentru cazurile din țara noastră, cel mai lung proces a fost unul penal, care a durat 12 ani, iar cel mai scurt a vizat o casă naționalizată și a durat doi ani“, spune judecătorul Dragoș Călin, președintele AFIJ.
Însă anul trecut Curtea a decis să introducă procedura hotărârilor-pilot în cazul României, pentru cauzele privind restituirea proprietăţilor naționalizate. Anterior, prin mai multe pronunțări, CEDO își exprimase poziția, în sensul că nu există o practică unitară în privința retrocedărilor și că mecanismul de compensare în materie nu este funcțional. Iar de la 12 ianuarie a.c., CEDO a suspendat analiza tuturor plângerilor vizând case naționalizate din România. Introducerea noii proceduri presupune „înghețarea“ cazurilor de acest tip, statul român fiind somat să facă în acest răstimp modificările legislative necesare.
Implicit, anul viitor, odată cu deblocarea tuturor acestor cauze aflate pe rol și în condițiile în care este de așteptat ca ele să se soluționeze rapid, despăgubirile pe care va trebui să le plătească statul vor crește rapid și substanțial. „După introducerea procedurii-pilot, circa 2.400 de cereri legate de retrocedarea imobilelor naționalizate au rămas în atenția Curții. Acestea reprezintă 33% din cazurile din România ajunse la CEDO, 700 fiind aduse la cunoștința Guvernului român și 1.700 fiind cereri noi“, a precizat, pentru Capital, serviciul de presă al Curții de la Strasbourg. Potrivit Irinei Cambrea, suma totală la care a fost obligat statul român ca urmare a hotărârilor de condamnare din anii premergători introducerii procedurii-pilot, inclusiv decizii care au vizat imobilele naționalizate, este de aproximativ 12 milioane de euro pentru 2009 şi 7,5 milioane de euro pentru 2010.
„După introducerea procedurii-pilot, valoarea daunelor a scăzut pentru că au fost «înghețate» cauzele, iar din România, cele mai multe plângeri vizează casele naționalizate“, explică judecătorul Ionuț Militaru, președinte AMEDO.
Până acum, singura reacție a Guvernului la solicitarea CEDO de modificare a legislației a fost constituirea unui comitet interministerial.