Furnizorii de servicii de criptoactive sunt acum asimilați instituțiilor financiare tradiționale în materie de conformare, fiind supuși acelorași rigori ca băncile sau asigurătorii.
Afacerile cu criptoactive vor fi supuse mai multor obligații
Printre cele mai importante modificări se numără clarificarea supravegherii instituționale a acestor companii, în funcție de profilul lor: Banca Națională a României (BNR) va monitoriza operatorii care au și statut bancar sau emit monedă electronică, în timp ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va reglementa platformele independente de tranzacționare, custodele de criptoactive și alte firme fără profil bancar. Acest sistem dual permite o supraveghere mai specializată și eficientă, asigurând totodată predictibilitate actorilor din industrie.
„Pentru antreprenorii, investitorii și profesioniștii din domeniul cripto, mesajul este clar: companiile din acest sector vor fi tratate aproape ca instituțiile financiare tradiționale în materie de conformare. Cu alte cuvinte, dacă operezi o afacere cripto în România, va trebui să respecți aceleași rigori anti-spălare de bani precum băncile sau asigurătorii – o schimbare menită să sporească transparența și siguranța într-o piață în plină dezvoltare”, a spus Marius Stanciu, avocat specializat în Drept fiscal și partener la Buju Stanciu și Asociații, potrivit Adevărul.
Modificările legislative includ, de asemenea, actualizarea terminologiei legale. Astfel, termenii precum „monedă virtuală” și „portofel digital” au fost înlocuiți cu „criptoactiv” și „furnizor de servicii de criptoactive”, în conformitate cu standardele din regulamentul european MiCA (Markets in Crypto-Assets). Această reformulare extinde și clarifică sfera de aplicare a legii AML, astfel încât toate companiile care operează în domeniul criptoactivelor să intre sub incidența noilor cerințe de conformitate.
„Pentru mediul de afaceri cripto din România, era ‘Vestului Sălbatic’ se apropie de sfârșit – conformitatea și transparența devin condiții esențiale pentru succes. Pentru operatorii din zona cripto, această etapă legislativă e un semnal clar că reglementarea nu mai e opțională. E nevoie de o schimbare de mentalitate – de la agilitate antreprenorială la disciplină instituțională. Cine înțelege acest lucru devreme are un avantaj strategic”, a explicat Ana Vilciu, avocat asociat la Buju Stanciu și Asociații.
Pentru operatorii cripto, noile reguli implică adoptarea unor măsuri riguroase
Pentru operatorii cripto, noile reguli implică adoptarea unor măsuri riguroase de cunoaștere a clientelei (KYC), evaluarea și verificarea partenerilor externi din afara UE, precum și monitorizarea atentă a tranzacțiilor care implică așa-numitele „adrese negăzduite” – portofele digitale care nu aparțin unei instituții reglementate. În acest sens, ordonanța introduce și sancțiuni specifice pentru nerespectarea obligațiilor privind relațiile transfrontaliere sau transferurile suspecte, întărind mesajul că aceste cerințe trebuie tratate cu maximă seriozitate.
„La nivel operațional, toate aceste schimbări înseamnă că firmele cripto vor trebui să își consolideze procesele de compliance. Proceduri mai riguroase de KYC, monitorizarea atentă a tranzacțiilor și investiții în sisteme de control intern devin necesare pentru a se alinia noilor standarde.
Aceste modificări legislative obligă firmele din sectorul cripto să abordeze prevenirea spălării banilor cu aceeași rigoare ca băncile sau alte instituții financiare, ceea ce înseamnă costuri și eforturi suplimentare de compliance pentru operatorii cripto”, a declarat Marius Stanciu, avocat specializat în Drept fiscal și partener Buju Stanciu și Asociații.
Firmele din UE care nu vor deschide un punct de lucru în România trebuie să desemneze un reprezentant local
O altă noutate este obligația ca firmele din UE care nu vor deschide un punct de lucru în România să desemneze un reprezentant local. Acest punct unic de contact va colabora cu autoritățile române – ASF sau BNR – pentru a asigura respectarea legislației privind prevenirea spălării banilor. Măsura vine să acopere un vid legislativ anterior și are rolul de a facilita supravegherea companiilor străine care activează pe piața românească fără o prezență fizică.
Un element de flexibilizare a accesului pe piață constă în eliminarea obligativității de autorizare sau înregistrare la nivel național. În lipsa unei proceduri funcționale de autorizare prevăzute de vechea legislație, OUG 10/2025 a optat pentru o soluție pragmatică: furnizorii de servicii de criptoactive pot începe să opereze fără licență locală, dar vor fi supuși automat tuturor regulilor AML și vor intra sub supravegherea BNR sau ASF, în funcție de natura activității lor. Această schimbare reduce barierele birocratice pentru noii jucători, dar crește semnificativ cerințele de conformare.
„Această măsură urmărește să elimine vidul de comunicare care exista până acum în cazul companiilor cripto străine ce ofereau servicii pe piața locală de la distanță. În lipsa unei prezențe locale, autoritățile române se confruntau cu dificultăți în supravegherea acestor actori. Obligația de a avea un punct unic de contact în România creează un canal clar de dialog între furnizorii de criptoactivi din străinătate și autoritățile de aici. În acest mod, supraveghetorii locali pot monitoriza mult mai eficient cum respectă aceste companii regulile anti-spălare de bani pe teritoriul țării noastre”, a spus Ana Vilciu, avocat asociat în cadrul Buju Stanciu și Asociații.
Pe termen scurt, companiile vor resimți un efort administrativ și financiar suplimentar
Pe termen scurt, companiile vor resimți un efort administrativ și financiar suplimentar – actualizarea procedurilor interne, instruirea angajaților și investiții în sisteme de control intern devin esențiale. Pe termen lung însă, aceste măsuri sunt menite să aducă mai multă transparență, stabilitate și încredere într-o piață în continuă creștere. Eliminarea regimului de „Vest Sălbatic” al industriei cripto este un semnal că maturizarea pieței devine o prioritate pentru autoritățile române.
„În locul autorizării formale, legea include furnizorii de criptoactive în rândul entităților raportoare supuse legislației AML, în virtutea noului lor statut de instituții financiare. Cu alte cuvinte, de acum înainte, o companie care vrea să furnizeze servicii cripto în România nu mai trebuie să obțină un aviz sau o autorizație specială de la vreo instituție locală înainte de a opera. Atenție: asta nu înseamnă “liber la joacă” în absența regulilor, dimpotrivă. Firma respectivă intră automat sub incidența tuturor obligațiilor de conformare prevăzute de Legea 129/2019 (precum cele detaliate mai sus) și va fi supravegheată fie de ASF, fie de BNR, conform categoriei în care se încadrează. Practic, poți lansa o afacere cripto mai ușor din punct de vedere birocratic, dar trebuie să respecți imediat și integral toate regulile anti-spălare de bani, altfel riști sancțiuni serioase”, a spus avocatul Marius Stanciu, potrivit sursei menționate.
În lipsa unei reglementări locale de licențiere, România pariază pe implementarea viitoare a regulamentului MiCA, care va introduce un cadru unitar de licențiere pentru criptoactive în toată Uniunea Europeană. Până atunci, accentul rămâne pe respectarea legislației AML. Companiile care reușesc să se adapteze rapid la noile cerințe vor avea un avantaj competitiv important, într-o industrie unde conformitatea nu mai este o opțiune, ci o condiție de bază pentru supraviețuire și dezvoltare.
