Uniunea Europeană (UE) a făcut un pas decisiv în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului prin adoptarea Regulamentului de instituire a Autorității Europene pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (AMLA), potrivit unui material realizat de Cătălin Chibzui, Managing Associate, Reff & Asociații, Deloitte Legal.
Instituția trebuie să devină piatra de temelie a cadrului european de supraveghere a fluxurilor financiare pe teritoriul UE
Astfel, de la finalul anului 2025, această instituție trebuie să devină piatra de temelie a cadrului european de supraveghere a fluxurilor financiare pe teritoriul UE, având ca sarcină coordonarea eforturilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului care, până acum, erau fragmentate și, astfel, supuse riscului unor vulnerabilităților sistemice generate de aplicarea neunitară de către statele membre a legislației europene în domeniu. Ce schimbări sunt așteptate în România?
Prin înființarea AMLA, UE urmărește armonizarea supravegherii și eliminarea diferențelor care până acum puteau fi exploatate de rețele infracționale și de cei care caută jurisdicții mai permisive. Obiectivul Regulamentului (UE) 2024/1620 este ca AMLA să dispună pe deplin de competențe și atribuții legate de supravegherea directă și indirectă și supervizarea tuturor entităților care vor intra sub controlul său, fie că vorbim de autorități publice sau actori privați (instituții financiare, dar nu numai).
Principalele competențe ale AMLA
Regulamentul îi conferă AMLA competențe directe și indirecte, în mod diferențiat în funcție de tipologia entităților cu care va interacționa. În linii generale, autoritatea va avea competențe de monitorizare, analiză și evaluare a riscurilor atât din piața internă, cât și din țările terțe.
Totodată, AMLA va supraveghea direct „entitățile obligate selectate”, care vor fi catalogate ca atare în urma unui proces care trebuie demarat până la 1 iulie 2027.
În principiu, vor fi selectate instituțiile de credit, instituțiile financiare ori grupurile de instituții de credit ori instituții financiare considerate de risc ridicat și care operează în cel puțin șase state membre, fie prin intermediul unor sedii, fie în temeiul libertății de a presta servicii pe piața UE, indiferent dacă activitățile se desfășoară prin intermediul infrastructurii de pe teritoriul în cauză sau de la distanță.
AMLA va evalua conformitatea acestora și, dacă va constata neconcordanțe, va putea aplica măsuri administrative, pornind de la recomandări pentru remedierea situației, dispoziții de conformare (inclusiv aplicarea unor măsuri de corecție specifice), declarații publice în care se menționează persoana fizică sau juridică și natura încălcării reglementărilor, și ajungând la impunerea de modificări ale structurii de guvernanță ori suspendarea autorizării entității în cauză. Cu titlu excepțional, AMLA va putea superviza în mod direct și alte categorii de entități, la solicitarea supraveghetorilor financiari din statele membre.
Autoritatea va avea competențe de supraveghere indirectă
De asemenea, autoritatea va avea competențe de supraveghere indirectă, ceea ce înseamnă că va putea cere autorităților de supraveghere să acționeze atunci când consideră necesar și va putea emite instrucțiuni cu privire la măsurile ce trebuie luate. Mai mult, AMLA va realiza evaluări periodice inclusiv asupra activității supraveghetorilor nefinanciari, respectiv va analiza caracterul adecvat al competențelor și al resurselor financiare, umane și tehnice, gradul de independență și cadrul de guvernanță și standardele profesionale ale acestora, dar și aplicarea celor mai bune practici în materie.
În plus, AMLA va avea atribuții de coordonare și suport, în relația cu autoritățile naționale, pentru a uniformiza standardele de supraveghere și pentru a dezvolta metodologii comune de evaluare a riscurilor. În acest sens, în cooperare cu autoritățile de supraveghere din statele membre, AMLA va elabora și menține o metodologie actualizată și armonizată de supraveghere, care detaliază abordarea pe bază de riscuri a supravegherii entităților obligate din Uniunea Europeană.
Noua autoritate va avea și rolul de a facilita schimbul de informații între entitățile obligate, supraveghetori, autorități de supraveghere sau unități de informații financiare (FIU).
AMLA va avea putere sancționatorie
Nu în ultimul rând, AMLA va avea putere sancționatorie. În acest sens, regulamentul îi conferă AMLA competența de a aplica două categorii de sancțiuni, respectiv sancțiuni pecuniare și penalități cu titlu cominatoriu. Astfel se va elimina percepția că modul de aplicare a sancțiunilor diferă între statele membre. Sancțiunile pecuniare constau în amenzi al căror cuantum de bază variază, în funcție de obligația încălcată, între 100.000 de euro și 2.000.000 de euro sau 1% din cifra de afaceri anuală, luându-se în calcul valoarea cea mai mare. Cu toate acestea, regulamentul îi conferă AMLA competența de a ajusta aceste cuantumuri în funcție de circumstanțele agravante sau atenuante incidente, prevăzute în anexa regulamentului.
Astfel, prin aplicarea coeficienților agravanți se poate ajunge la un maxim general al amenzii în cuantum de 10% din cifra de afaceri anuală totală pentru încălcări legate de precauția privind clientela, politicile, procedurile și controalele aplicabile le nivelul grupului sau obligații de raportare ori 10.000.000 de euro pentru încălcarea tuturor celorlalte cerințe prevăzute de legislația incidentă.
Penalitățile cu titlu cominatoriu pot fi aplicate atât entităților obligate selectate, cât și persoanelor fizice angajate sau persoanelor juridice care fac parte din aceasta, precum și terților către care au externalizat funcții sau activități operaționale, inclusiv persoanelor fizice sau juridice afiliate acestora. În cazul persoanelor juridice, cuantumul penalității este de maxim 3% din cifra de afaceri zilnică medie din anul financiar precedent, iar în cazul persoanelor fizice de maxim 2% din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. Spre deosebire de sancțiunile pecuniare care au un scop preponderent preventiv – descurajant, scopul penalităților cu titlu cominatoriu este fie de a determina entitatea obligată selectată să respecte o măsură administrativă dispusă, fie de a determina celelalte categorii de persoane menționate mai sus să colaboreze în cadrul unei investigații.
Impactul asupra sectorului public și privat din România
Autoritățile române vor trebui să își alinieze metodologiile la standardele AMLA și să coopereze în investigații atât naționale, cât și transfrontaliere. În acest sens, regulamentul conferă AMLA competența de a efectua evaluări periodice ale activității desfășurate de supraveghetorii financiari, precum și ale instrumentelor și resurselor acestora (inclusiv umane) în cadrul cărora va fi analizată măsura în care supraveghetorul financiar își îndeplinește sarcinile specifice și ia măsurile necesare pentru a asigura standarde și practici consecvente de supraveghere la nivel înalt. În cazul în care se constată deficiențe cu impact semnificativ, AMLA poate demara o investigație privind potențiale încălcări ale dreptului Uniunii Europene.
Schimbările preconizate pentru entitățile din sectorul privat vor viza în principal entitățile din sectorul financiar cu expunere internațională (care activează în cel puțin șase state membre) care vor putea fi supravegheate direct de către AMLA, în măsura în care vor fi calificate ca entități obligate selectate sau la solicitarea motivată a autorităților naționale.
Totodată, riscul de sancțiuni va fi mai mare decât în prezent, întrucât AMLA va putea aplica sancțiuni direct, ceea ce înseamnă că entitățile din România nu se vor mai raporta doar la practica locală, ci la o linie europeană mult mai strictă. În acest context, ca un prim pas, este recomandată revizuirea cadrului intern de conformare AML, conform standardelor europene, într-un timp cât mai scurt, pentru a respecta noile exigențe, dar și pentru a reduce riscul de calificare ca entitate obligată selectată.
Noua abordare europeană creează provocări pentru entitățile vizate, dar și pentru autoritățile naționale
În concluzie, noua abordare europeană creează provocări pentru entitățile vizate, dar și pentru autoritățile naționale, astfel că trebuie să înceapă demersurile pentru adaptarea politicilor interne la standardele europene, nu doar la cele naționale. Totodată, crește rolul auditului intern și al procedurilor de due diligence juridic, pentru a evita riscurile transfrontaliere.
Pe de altă parte, litigiile sau disputele legate de sancțiunile AMLA vor aduce noi provocări în instanțele europene și naționale. În aceste condiții, va fi necesară monitorizarea deciziilor AMLA și a cazurilor deferite justiției europene pentru a anticipa practica AMLA, dar și jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene în materie de sancțiuni.
