Publici imagini cu mașini parcate ilegal? Dacă nu ascunzi numărul, riști amendă de până la 30.000 lei
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) reamintește că un gest civic aparent banal poate atrage sancțiuni severe. Publicarea imaginilor cu autovehicule în care apare vizibil numărul de înmatriculare constituie prelucrare de date cu caracter personal, iar amenzile pot ajunge până la 30.000 de lei.
Raportul ANSPDCP pe anul 2020 precizează că numerele de înmatriculare permit, direct sau indirect, identificarea proprietarului unui vehicul, motiv pentru care intră sub incidența Regulamentului (UE) 679/2016 (GDPR).
Conform legislației naționale, fiecare autovehicul primește o combinație unică de cifre și litere, iar în anumite cazuri proprietarii pot solicita un număr personalizat, contra cost.
Deși în cazul firmelor de leasing sau al societăților comerciale simpla vizualizare a numărului nu conduce direct la identificarea unei persoane fizice, ANSPDCP consideră că, prin corelare cu alte date, proprietarul persoană fizică poate fi identificat, ceea ce transformă numărul de înmatriculare într-o dată personală.
Cine poate fi sancționat și cine are competența legală
Orice cetățean care postează imagini neblurate cu autovehicule surprinse în contravenții devine, din perspectiva GDPR, operator de date. Asta presupune obligația de a respecta principiile legalității și proporționalității. Încălcarea lor poate atrage:
- amenzi administrative de până la 30.000 lei;
- răspundere civilă, în cazul în care mașina este vandalizată după publicarea imaginilor;
- obligația de ștergere a datelor.
Potrivit Deciziei nr. 11/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, doar agenții Poliției Rutiere pot solicita date despre proprietarul unui vehicul și pot aplica sancțiuni contravenționale. Art. 39 din OUG 195/2002 întărește această exclusivitate, stipulând că doar poliția rutieră are dreptul să verifice identitatea celui care conduce sau deține autovehiculul.
Echilibrul civic între amenzile usturătoare și soluțiile digitale
La nivel individual, o amendă de 30.000 lei poate destabiliza un buget de familie sau afecta serios activitatea unei mici firme. La nivel comunitar, rețelele unde oamenii își exprimă nemulțumirea față de parcările abuzive riscă să se golească de conținut din cauza fricii de sancțiuni.
Astfel, un instrument informal de autocontrol social riscă să fie blocat juridic, ceea ce poate spori senzația de impunitate a celor care ignoră regulile de circulație sau de conviețuire urbană.
Tehnologia oferă deja soluții simple: aplicații care blurează automat numerele de înmatriculare sau platforme ce ar putea integra asemenea funcții direct la încărcarea imaginilor.
Mai mult, dezvoltarea unor aplicații oficiale pentru sesizarea abaterilor către Poliția Rutieră ar transforma energia civică într-un flux legal, securizat și util pentru autorități. În lipsa lor, cetățenii vor continua să folosească Facebook sau alte platforme, asumându-și însă riscul financiar și juridic.
Raportul ANSPDCP invocă art. 6 lit. a) din GDPR – prelucrarea cu consimțământul persoanei vizate. Totuși, în cazul contravențiilor surprinse pe stradă, obținerea consimțământului contravenientului este imposibilă. Specialiștii atrag atenția că, în asemenea situații, ar putea fi mai potrivite prevederile art. 6 lit. d) sau e), care permit prelucrarea datelor pentru protejarea intereselor vitale sau pentru îndeplinirea unei sarcini de interes public.
Consecințe pe termen lung
Se conturează astfel o tensiune structurală: între dorința cetățenilor de a sancționa rapid comportamente antisociale și obligația legală de a proteja datele personale.
Dacă autoritățile nu creează mecanisme moderne, accesibile și sigure pentru raportarea abaterilor, oamenii vor continua să recurgă la expunerea publică, riscând sancțiuni. Pe termen lung, lipsa unor soluții poate duce fie la erodarea încrederii în instituții, fie la abandonarea inițiativelor civice – ambele scenarii costisitoare din punct de vedere social și economic.
Buna intenție nu te scapă de amendă, spune ANSPDCP, care trimite cetățeanul la coadă la plângeri și sesizări oficiale, în timp ce statul, încă blocat în birocratie, e dator să găsească o formulă prin care să transforme civismul spontan într-o forță reală de schimbare, fără a călca în picioare dreptul la viață privată.
