Proiectul prevede majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor realizate prin câștigurile din transferul titlurilor de valoare și câștigurile din operațiuni cu instrumente financiare derivate efectuate prin entitățile prevăzute de lege.
Statul majorează taxele pentru tranzacțiile financiare
Mai exact, noile cote de impozit sunt:
- 3% pentru fiecare câștig realizat din transferul titlurilor de valoare sau din operațiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, comparativ cu cota anterioară de 1%;
- 6% pentru câștigurile obținute din transferul titlurilor de valoare sau din operațiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, comparativ cu cota anterioară de 3%;
- 16% pentru transferurile sau operațiunile care nu sunt efectuate prin entitățile prevăzute de lege, precum și pentru transferul aurului de investiții, față de cota anterioară de 10%.
Impozitare cu 16% a tranzacțiilor cu criptomonede
Proiectul stabilește aplicarea unei cote de 16% asupra câștigurilor din transferul de monedă virtuală, determinate ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Impozitul pe venit datorat va fi calculat de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
Există însă o exceptare pentru câștigurile mici: tranzacțiile cu profit sub 200 lei/tranzacție nu vor fi impozitate, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 lei.
Toate aceste măsuri vor fi implementate începând cu veniturile aferente anului 2026, marcând o creștere semnificativă a fiscalizării câștigurilor realizate prin piețele financiare și criptomonede.
Vezi aici întregul proiect de lege.
Măsurile au fost propuse în contextul în care deficitul bugetar depășește 4% din PIB
Amintim că măsurile au fost propuse în contextul în care deficitul bugetar depășește 4% din PIB. Acesta a ajuns la 4,04% din Produsul Intern Brut (PIB) în primele șapte luni ale acestui an. Cifra reprezintă o creștere față de nivelul de 3,68% din PIB înregistrat la jumătatea anului, însă procentual rămâne similar cu cel raportat în aceeași perioadă a anului precedent.
În 2024, România a încheiat anul cu un deficit record de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Deficitul în perioada ianuarie–iulie 2025 a fost de 76,44 miliarde lei, comparativ cu 71,04 miliarde lei înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit unor surse, Guvernul intenționează să renegocieze ținta de deficit pentru 2025, ridicând-o la 8% din PIB, de la 7,5% stabilit inițial.
Pentru a controla deficitul, Executivul condus de Ilie Bolojan a adoptat, începând cu 1 august 2025, măsuri fiscale menite să aducă venituri suplimentare și să limiteze cheltuielile.
