"Ţările dezvoltate se confruntă cu un paradox politic. Au nevoie de inflaţia pentru a scăpa de datorii, dar şi de deflaţie pentru a încuraja firmele să stimuleze producţia şi ocuparea forţei de muncă", a explicat Karen Ward, economist la HSBC, cea mai mare bancă din Europa.

Cea mai bună soluţie este o scădere a ratelor de schimb reale în economiile dezvoltate. "Dacă nu se realizează această ajustare a cursului de schimb, ne aşteaptă o foarte lungă perioadă de stagnare, o rată ridicată a şomajului şi incertitudine", a avertizat Ward.

Politica de stimulare monetară – relaxarea monetară cantitativă – utilizată în ultimele luni atât de către SUA, cât şi de băncile centrale din Marea Britanie, are "scopul ascuns" de a instiga la o scădere a cursului de schimb, în detrimentul economiilor emergente", a mai spus Ward.

Între SUA şi China există tensiuni pe seama yuanului, în contextul în care Barack Obama insistă ca Beijingul să permită aprecierea mai consistentă a monedei sale naţionale, pentru crearea unei zone comerciale libere. Statele Unite acuză China de subevaluarea yuanului pentru a-şi mări câştigurile din exporturi, prin faptul că mărfurile chinezeşti exportate în SUA sunt mai ieftine decât cele locale, măsură ce loveşte în industriile cele mai afectate de recesiune.