Stare de urgență pe piața carburanților. Cu cât s-ar putea ieftini motorina în urma măsurilor pregătite de Guvern

Guvernul Bolojan a anunțat că va declara stare de urgență pe piața carburanților pentru a reduce prețurile la pompă, prin măsuri precum limitarea adaosurilor și scăderea biocarburantului, estimând o ieftinire a motorinei cu aproximativ 5%, în contextul crizei energetice.

Guvernul Bolojan anunță stare de urgență pe piața carburanților și estimează o scădere a prețului motorinei cu aproximativ 5%

Guvernul Bolojan intenționează să declare stare de urgență pe piața petrolului și a carburanților și urmează să stabilească măsuri pentru a reduce prețurile la pompă. Deși nu a oferit încă toate detaliile despre cum vor fi aplicate aceste măsuri, a lăsat să se înțeleagă cam ce efecte ar putea avea.

Potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chișăliță, plafonarea adaosurilor comerciale și reducerea cantității de biocarburant ar putea duce la o scădere a prețului motorinei cu aproximativ 5%. Asta ar însemna, concret, o ieftinire de aproximativ 50 de bani pe litru, de la 9,91 lei la 9,41 lei.

Chișăliță a explicat că, în prezent, adaosul comercial la motorină este de aproximativ 9%, iar costul aditivilor reprezintă încă 2–3%. El a spus că reducerea acestor costuri la jumătate ar duce la o scădere totală de circa 5%, ceea ce ar însemna un preț mediu de aproximativ 9,41 lei/l, în loc de 9,91 lei/l. Acest preț ar putea fi atins până la sfârșitul săptămânii viitoare, a punctat Chisăliță.

„Marja comercială în momentul de față la motorină este de cca. 9%, ponderea costului aditivării motorinei este de 2-3%, reducerea la jumătate a acestora ar însemna o reducere a prețului de 5%, adică vom avea astăzi un preț mediu la motorina standard de 9,41 lei/l cu TVA inclus nu de 9,91 lei/l. La sfârșitul săptămânii viitoare vom avea în schimb la motorină prețul de astăzi”, a punctat Chisăliță.

Guvernul Bolojan a informat că măsurile de protecție vor fi aplicate timp de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire din 3 în 3 luni, dacă situația o va cere. Totodată, a anunțat că va limita adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime folosite pentru producerea acestora, pe tot lanțul economic. Executivul a transmis că exporturile și livrările de benzină și motorină în alte țări vor putea fi făcute doar cu aprobarea prealabilă a ministerelor de resort.

În plus, Executivul va reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru a scădea prețul final. Mai multe instituții, inclusiv Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei și Consiliul Concurenței, vor urmări constant evoluția pieței și vor decide dacă sunt necesare și alte măsuri.

De ce reducerea taxelor la combustibili este dificilă?

Consilierul prezidențial Radu Burnete a explicat că măsuri precum plafonarea prețurilor sau reducerea mare a taxelor la combustibili nu sunt ușor de aplicat și că războiul din Ucraina influențează puternic piața internațională.

El a reamintit că Guvernul Bolojan a cerut timp pentru a vedea ce măsuri poate lua și că România este într-o poziție mai bună decât alte țări, pentru că produce și petrol. Din acest motiv, creșterea prețurilor la noi a fost mai mică (aproximativ 10–20%), comparativ cu alte state europene, unde a ajuns la 30–40%.

Burnete a explicat la TV că nu a fost vorba de ezitare, ci de faptul că autoritățile au vrut să analizeze toate variantele. El a mai spus că, dacă s-ar dori o scădere semnificativă a prețurilor, ar trebui reduse TVA-ul sau accizele, dar România are deja un deficit bugetar foarte mare și ar fi greu de acoperit aceste reduceri.

În ceea ce privește colaborarea dintre președinte și Guvern, Burnete a precizat că ambele părți se bazează pe aceleași date și analize de la instituții precum Ministerul Finanțelor, Ministerul Energiei și Consiliul Concurenței. Problema, a spus el, este că soluția dorită de toată lumea – reducerea taxelor – este foarte greu de susținut din punct de vedere financiar.

Burnete a mai spus că autoritățile iau în calcul toate scenariile, chiar dacă speră să nu ajungă la cele mai grave situații.

„Din partea Guvernului s-a cerut un pic de timp să analizeze ce pot și ce nu poate face. România are norocul să fie și un producător de țiței, ceea ce ne-a tradus în faptul că creșterea noastră a fost una dintre cele mai mici din Europa. Ați văzut că în România prețurile au crescut între 10 și 20%, în multe state europene am văzut creșteri de 30-40%.

Dacă vrei o reducere substanțială a prețurilor, trebuie să scazi TVA-ul sau accizele. Însă avem un deficit imens, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, și de-abia am reușit să trecem bugetul național în martie. Pentru noi va fi o mare problemă să oferim astfel de reduceri și nu știm de unde să luăm.

Și domnul președinte, și premierul se uită pe analizele Ministerului de Finanțe, Ministerului Energiei, Consiliului Concurenței și ale actorilor din piață. Toți avem aceleași date și aceeași problemă: soluția simplă cerută de toată lumea, reducerea substanțială a accizelor, bugetul românesc nu și-o permite sau e foarte greu de finanțat”, a punctat Burnete.

Cum războiul din Ucraina influențează creșterea prețurilor energetice?

Referitor la războiul din Ucraina, el a explicat că o parte importantă din combustibilii la nivel mondial este afectată, fie din cauza lipsei capacităților de procesare, fie pentru că exporturile din Rusia sunt blocate. Acest lucru pune presiune pe piață, iar evoluția depinde de cât timp vor dura blocajele, lucru greu de prevăzut.

El a mai spus că plafonarea prețurilor sau raționalizarea nu sunt soluții bune pentru România, deoarece pot duce la lipsa combustibilului. În schimb, a explicat că este mai bine ca prețurile să rămână libere, iar statul să ajute țintit anumite categorii, cum ar fi transportatorii sau agricultorii.

Despre rezervele de combustibil, Burnete a spus că este normal ca o parte dintre ele să fie ținute și în afara țării, pentru o mai bună organizare. Aceste rezerve ar trebui folosite pentru a evita lipsa combustibilului, nu pentru a controla prețurile. El a subliniat că România nu poate controla criza globală, dar poate încerca să reducă efectele. Creșterea prețurilor arată că există mai puțin combustibil disponibil la nivel mondial, ceea ce înseamnă că trebuie consumat mai puțin.

Legat de Strâmtoarea Ormuz, Burnete a explicat că România nu se implică militar, ci doar își arată solidaritatea față de parteneri. El a precizat că nu există riscul ca țara să intre în război doar pentru că permite folosirea bazelor militare de către Statele Unite, acest lucru făcând parte dintr-un parteneriat mai vechi.

„Aproape 23% din combustibilii lumii sunt, într-un fel sau altul, blocați acum în Ucraina. O parte pentru că nu există suficiente capacități de procesare, o parte pentru că ieșeau combustibili rafinați din Rusia. Aceasta pune o presiune imensă și contează dacă strâmtoarea rămâne deschisă o săptămână, trei săptămâni sau trei luni. Nimeni nu poate anticipa exact.

Plafonarea prost gândită poate avea efecte devastatoare în privința aprovizionării. Trebuie să lăsăm prețurile libere și să ajutăm populația și companiile prin măsuri mai bine țintite, precum sprijinul pentru transportatori și agricultori.

Aceste rezerve ar trebui folosite nu ca să controlăm prețul, ci ca să evităm penurii și raționalizări. România nu controlează evoluția crizei energetice, dar poate gestiona efectele. Prețurile cresc și transmit un semnal fundamental: avem mai puțin combustibil în lume, deci trebuie să consumăm mai puțin.

România nu se implică militar, ci participă ca semn de solidaritate și bun simț. Nu intrăm în război doar pentru că am permis Statelor Unite să folosească bazele militare. Este un parteneriat strategic care s-a mai întâmplat și în trecut”, a precizat Burnete.