Spitalele Europei de Est au nevoie de alte surse de bani

economie de piata, cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor au scazut vertiginos, iar spitalele au fost primele taiate de pe lista subventiilor de stat. Chiar si in aceste conditii, spitalele au la dispozitie doua mijloace de a-si majora veniturile, crescand in acelasi timp calitatea si volumul serviciilor medicale oferite. Prima modalitate este sa ofere o gama de servicii speciale, care sa fie platite de catre pacienti; a doua ar fi sa capteze un segment din piata globala a testelor de m

economie de piata, cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor au scazut vertiginos, iar spitalele au fost primele taiate de pe lista subventiilor de stat. Chiar si in aceste conditii, spitalele au la dispozitie doua mijloace de a-si majora veniturile, crescand in acelasi timp calitatea si volumul serviciilor medicale oferite. Prima modalitate este sa ofere o gama de servicii speciale, care sa fie platite de catre pacienti; a doua ar fi sa capteze un segment din piata globala a testelor de medicamente, pe care companiile farmaceutice le sponsorizeaza cu bani grei. La aceste modalitati au recurs spitalele din Serbia, unde cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor scazusera in anul 2000 la o cincime fata de nivelul din 1990. In toate centrele de stat pentru tratamentul cancerului pot fi vazuti fluturasi cu reclame pentru clinicile particulare care ofera o gama larga de servicii, clinici unde lucreaza tot medicii din spitalele de stat si unde tarifele sunt de doua-trei ori mai mari. Astfel de clinici private exista in toata Europa de Est, iar ele nu duc lipsa de clienti, ba dimpotriva. Mai mult, valoarea „cadourilor” oferite medicilor din spitalele de stat, pentru o ingrijire mai atenta, atinge intre 5% si 30% din cheltuielile totale pentru sanatate din intreaga regiune. Aceste fenomene indica faptul ca exista o nisa care ar putea fi exploatata de catre spitale. Un studiu realizat in Serbia arata ca centrele pentru tratamentul cancerului nu au incercat decat rareori sa ofere servicii cu plata, iar in cazul in care au facut-o, aceste servicii ii vizau pe cetatenii straini. Daca spitalele ar extinde serviciile cu plata, bineinteles practicand tarife rezonabile, ar putea obtine venituri substantiale. Mai multe servicii platite inseamna diagnosticarea timpurie a unor boli, ceea ce pe termen lung va duce la scaderea costurilor pentru sanatate. Iar pacientii care platesc vor fi cu siguranta mai bine tratati decat la centrele medicale particulare. Mai mult, daca serviciile cu plata ar fi limitate la cateva ore in afara programului normal al medicilor, pacientii care nu platesc nu vor fi afectati in nici un fel. Conform studiului mentionat anterior, la un centru de tratare a cancerului serviciile cu plata ar putea genera venituri egale cu circa 8% din bugetul centrului respectiv, dupa scaderea costurilor aferente echipamentelor si orelor suplimentare efectuate de personalul medical. Testele clinice, a doua potentiala sursa de venituri semnificative pentru spitale, pot contribui si ele la scaderea costurilor totale. In prezent, companiile farmaceutice internationale testeaza peste 400 de medicamente, pentru aceste teste fiind necesare aproximativ 100.000 de pacienti. Tendinta este ca medicamentele sa fie testate simultan in mai multe tari. In SUA, de exemplu, aproximativ 5% din bolnavii de cancer participa la astfel de teste de noi medicamente. Doar cateva tari din Europa de Est – mai ales Polonia si Ungaria – au facut eforturi pentru a atrage astfel de teste, dar in celelalte tari din zona procentul celor care participa la astfel de teste se situeaza sub 1%.
In prezent, sunt testate peste 400 de medicamente
Europa de Est poate fi extrem de interesanta pentru companiile farmaceutice, pentru ca numarul bolnavilor de cancer tratati doar in ultimul stagiu al bolii este mare. In plus, centrele de tratare a cancerului constituie adevarate baze de date de bolnavi eligibili pentru teste. Medicii din aceste tari sunt bine pregatiti, iar serviciile lor nu foarte scumpe. Mai mult, operatiuni medicale pe care in tarile din Vest le executa asistentele sunt duse la bun sfarsit aici de medici specialisti. Conform unor studii, spitalele care ar atrage astfel de teste ar castiga intre 1.000 si 3.000 de dolari per bolnav. Daca doar 5% din bolnavii de cancer din Serbia ar participa la aceste teste, spitalele ar obtine venituri de 50 de ori mai mari, iar bugetele lor s-ar majora cu aproape 10 milioane de dolari. Pacientii care iau parte la aceste teste nu au decat de castigat, pentru ca au astfel acces la tratamente revolutionare, pe care nu si-ar permite sa le plateasca poate niciodata. Mai ales ca in Statele Unite se obisnuieste deja ca un pacient care a participat la un astfel de test sa fie tratat gratuit in continuare, dupa incheierea testului.Solutii pentru scaderea cheltuielilor au gasit si spitalele din Romania, insa ele sunt total diferite de cele adoptate in Estul Europei. Anul trecut, Spitalul Colentina din Capitala a externalizat cele mai scumpe servicii medicale. Mai exact, laboratoarele de imagistica si de analize au fost preluate de o firma privata, ceea ce a dus la scaderea cu cateva miliarde a costurilor spitalului si la diminuarea cu aproape 25% a cheltuielilor cu salariile, personalul aferent fiind preluat de firma respectiva. Mai mult, solutia gasita anul trecut de Ministerul Sanatatii pentru reducerea cheltuielilor pentru sanatate a fost desfiintarea sau reorganizarea a peste 100 de spitale din cele 460 existente in tara. Gasirea altor surse de finantare trebuie sa inceapa cu schimbarea sistemului de asigurari de sanatate din Romania, dar si a mentalitatii romanilor, care de obicei ajung la spital in ultima faza a bolii.