informatii pentru a specula datele confidentiale detinute, nu poate exista nici un investitor care sa nu-si doreasca sa citeasca in comunicatele companiilor si explicatii ale evolutiilor consemnate.Nu putini actionari (nu includem aici actionarii majoritari) s-au plans de-a lungul timpului de lipsa de cooperare a managementului companiilor listate. Adusi de o lege in situatia de a conduce societati cotate, directorii acestora se comporta ca niste patroni, nu ca angajati ai actionarilor. Oricine a investit macar un leu intr-o actiune isi doreste un manager deschis catre actionari si cu simtul raspunderii in fata acestora.Cand vine momentul sa alegi companiile in care sa investesti, constati ca nu ai prea multe variante: 15, poate 20 de societati interesante pe cele doua piete luate la un loc. Evident, te gandesti cum ar arata piata cu 100 de companii interesante sau cu mai multe emisiuni de obligatiuni ale firmelor listate. Un alt regret este acela ca extrem de putine companii recurg la emisiuni de actiuni pentru a face rost de bani. Insa cele mai mari sperante ale oricarui jucator la bursa sunt legate de autoritatea de reglementare si supraveghere. Desi suna bizar, investitorii au ajuns sa spere ca nu vor mai fi pacaliti de CNVM cu comunicate aiuritoare, iar comisarii isi vor indrepta sira spinarii si, daca nu-i prea mult, vor respecta legislatia, inclusiv reglementarile pe care le-au semnat cu manutele lor.Cine pune pariu ca ultimele trei nu sunt sperante, ci iluzii?