Starea de incertitudine s-a mai calmat în Europa și în zona euro după ultimul summit, însă criza economică rămâne, încă, destul de puternică. Pericolul de recesiune nu a trecut, iar cea mai bună dovadă este înrăutățirea ratingurilor celor mai stabile state. Practic, Finlanda este singura țară din zona euro care își păstrează evaluarea AAA din partea Moody’s, cu perspectivă stabilă, după ce Germania, Olanda și Luxemburg au fost coborâte la perspectivă negativă, păstrându-li-se ratingul AAA.

Ministerul de finanțe german a reacționat imediat, cu declarații prin care arată că ţara sa rămâne într-o „situație economică și financiară foarte solidă“, aducând ca argument piețele financiare care cumpără obligațiuni germane la randamente apropiate de zero. Cu toate acestea, după anunțul Moody’s, randamentele bondurilor guvernamentale germane s-au dublat, ajungând până la 1,25% pentru obligațiunile cu maturitatea la zece ani, în timp ce cele olandeze au o dobândă de 1,72%.

Probleme majore rămân în Spania, unde costurile de împrumut sunt în continuare foarte mari. Dobânzile pe care spaniolii trebuie să le plătească pentru bondurile pe zece ani au atins un maxim de 7,69% în urmă cu o săptămână, cifră enormă în condițiile în care dobânda de referință a Băncii Centrale Europene (BCE) este la 0,75%, iar cea oferită de BCE pentru depozite, 0%. Cum, însă, Spania are dificultăți majore în a ieși din criză, iar măsurile de austeritate cerute de șefii eurogrupului sunt întâmpinate cu proteste de către populație, creditorii cer randamente mari pentru a acoperi riscurile asociate.

Mario Draghi, președintele BCE, a fost forțat să iasă cu o nouă serie de declarații, menite să liniștească piețele și investitorii cu privire la viitorul monedei unice și a sugerat că ar putea interveni chiar în zona bondurilor guvernamentale pentru a securiza obligațiunile emise de Spania și Italia. „În condițiile în care dobânzile obligațiunilor suverane împiedică funcționarea politicii mo­ne­tare, vom interveni, deoarece acesta este mandatul nostru“, a declarat Mario Draghi la o conferință la Londra, justificând astfel o eventuală intervenție, cunoscut fiind că până nu demult BCE refuza orice intervenție directă pentru susținerea emisiunilor de obligațiuni suverane. „În limitele mandatului pe care îl avem, BCE este gata să facă orice este nevoie pentru a menține moneda euro“, a mai spus Mario Draghi.

Se accentuează presiunile asupra monedei unice europene

Declarațiile au fost primite bine de către investitori, iar randamentele bondurilor spaniole au coborât sub 7%. Spania mai are însă destul de lucru înainte de a putea spune că a ieșit din recesiune. În prezent, poartă discuții cu Uniunea Europeană și cu Fondul Monetar Internațional pentru un împrumut de 300 miliarde euro, în ciuda declarațiilor oficiale anterioare cum că Spania nu va deveni a patra țară care cere ajutor financiar de la UE, după Irlanda, Grecia și Portugalia. De altfel, Spania a cerut deja bani pentru salvarea băncilor și este pe cale să solicite fonduri și pentru evitarea insolvenței naționale, în condițiile în care două regiuni, Valencia și Murcia, au cerut deja ajutorul guvernului de la Madrid.

Dificultățile Spaniei și Italiei creează presiune și asupra monedei unice, care continuă să se deprecieze față de dolarul american. Cursul de schimb s-a apropiat de 1,2 dolari pentru un euro, dar a revenit la circa 1,22 dolari pe euro după declarațiile șefului BCE. Cum problemele nu vor dispărea prea curând, analiștii declarând că BCE nu se va grăbi cu intervențiile în piața bondurilor, ci va aștepta mai întâi ca guvernele să acționeze, moneda euro va continua pe trendul de scădere, cu perspectiva unui raport de 1,1 dolari pe euro.

Cursul euro/dolar este foarte important și pentru noi, în funcție de acesta fiind modificat raportul leu/dolar. Care, putem spune, că a luat-o înaintea zonei euro, cursul din prezent fiind de 4,62 lei/euro și de 3,809 lei/dolar, diferența în lei fiind mai mică de 1,2 dolari pentru un euro. Deprecierea leului față de principalele valute este dată și de dificultățile economiei, recent fiind coborâtă și rata de creștere economică prognozată pentru 2012. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a redus estimarea de creștere de la 1,23% până la 0,8%, în condițiile unei situații externe dificile și a unei crize politice interne.

Cea mai negativă perspectivă asupra viitorului zonei euro a venit însă de la Citigroup, ai cărei analiști au ajuns la concluzia că Grecia va părăsi zona euro anul viitor, iar Spania și Italia vor cere acorduri de salvare (bailout) până la finele anului în curs. „Ne așteptăm la dificultăți economice prelungite și presiuni pe piețele financiare din statele de la periferia zonei euro, care vor duce la o nouă recesiune în acest an și în următorul“, notează raportul Citigroup, care arată că probabilitatea ieșirii Greciei din zona euro în următoarele trei trimestre este de 90%. Ieșire care va veni pe fondul neîndeplinirii obiectivelor convenite cu UE și FMI, fapt care va atrage suspendarea ajutoarelor financiare. Indiferent cum va fi, un singur lucru este clar: problemele economice europene nu s-au încheiat.

300 mld. euro este suma pe care o cere Spania ca împrumut de la UE și FMI pentru susținerea economiei

În limitele mandatului pe care îl avem, BCE este gata să facă orice este nevoie pentru a menține moneda euro.
Mario Draghi, președinte, BCE